În ultimul deceniu, tableta, telefonul și laptopul au devenit jucării omniprezente în viața copiilor. Mulți încep să folosească ecrane înainte de a învăța să vorbească. Într-o lume digitalizată, această realitate ridică întrebarea: suntem martorii unei adaptări firești la tehnologie sau a unei dependențe în formare? Hiperconectarea descrie expunerea constantă și repetată a copiilor la dispozitive electronice și platforme digitale. Nu este vorba doar despre timpul petrecut în fața ecranului, ci și despre cât de des verifică notificările, cum alternează între aplicații, jocuri, videoclipuri și rețele sociale. Mulți părinți confundă acest comportament cu „normalitatea” generației digitale, ignorând semnele clare ale suprasolicitării mentale și ale dependenței comportamentale. Totuși, nu trebuie să demonizăm tehnologia. Folosită corect, aceasta dezvoltă abilități importante: gândire critică, adaptabilitate, coordonare ochi-mână, creativitate și chiar empatie digitală. Există aplicații educative care transformă învățarea în joacă, platforme de programare pentru copii sau cursuri online care oferă acces egal la educație. Dacă observi că un copil nu mai poate funcționa fără tehnologie, refuză complet interacțiunile sociale sau devine agresiv când e deconectat, e momentul să apelezi la un psiholog specializat în tulburări digitale. Cu terapie și implicare parentală, dependența se poate trata. Copiii hiperconectați nu sunt o problemă în sine. Depinde de adulți să transforme tehnologia într-un aliat, nu într-un stăpân. Cu limite, înțelegere și implicare, ecranul poate deveni un instrument de dezvoltare, nu o sursă de alienare.
Emoțiile joacă un rol esențial în apariția dependențelor, iar gestionarea lor sănătoasă poate preveni aceste probleme. În emisiunea Culisele Zilei, psihoterapeutul Oana Megulete a explicat cum emoțiile ne pot împinge spre consum și ce putem face pentru a le gestiona corect. Potrivit Oanei Megulete, dependența este un mecanism de autoreglare emoțională. Atunci când o persoană se confruntă cu anxietate, rușine sau plictiseală, poate apela la substanțe sau comportamente compulsive pentru
.
O metodă simplă, dar eficientă, folosită de o profesoară de la Universitatea Transilvania din Brașov, i-a permis să identifice rapid studenții care au folosit inteligența artificială pentru redactarea portofoliilor. Conf. univ. dr. Arabela Briciu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Comunicare, a strecurat în cerințele transmise pentru examen instrucțiuni care sunt invizibile pe ecranele dispozitivelor electronice, scrie Educatieprivata.ro. Cei care au introdus textul integral în ChatGPT sau în alte
.
Dependențele pot avea forme variate, de la consumul de substanțe la comportamente compulsive, iar impactul lor asupra vieții este devastator. În emisiunea Culisele Zilei, psihoterapeutul Oana Megulete a discutat despre tipurile de dependențe și consecințele lor. Află mai multe despre acest subiect și ce soluții există. Dependențele chimice includ consumul de alcool, tutun, droguri (cum ar fi cocaina sau cannabis) și chiar medicamente. Oana Megulete atrage atenția asupra faptului că
.
Copiii nu mai învață doar din manuale, ci și din TikTok, YouTube și Instagram. Pe aceste platforme, se conturează comportamente, stiluri de viață, valori și priorități. Influencerii devin modele de urmat, iar trendurile, noile lecții „cool”. Dar ce se întâmplă când aceste „lecții” promovează superficialitatea, narcisismul, violența verbală sau consumul nesănătos? Studiile recente asociază consumul excesiv de social media cu depresie, anxietate, tulburări de somn și probleme de concentrare. Mai
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.