Înapoi
Tradițiile românești de Crăciun includ colindatul, masa de Ajun și obiceiuri regionale diverse
Actualitate

Tradițiile românești de Crăciun includ colindatul, masa de Ajun și obiceiuri regionale diverse

Postat 4 ore în urmă

Update 4 ore în urmă

Timp de citire: 4 minute

Articol scris de: Maria Popescu

Luna decembrie aduce în România o serie de tradiții și obiceiuri specifice Crăciunului, menite să celebreze Nașterea lui Iisus Hristos. Printre acestea se numără colindatul, pregătirea mesei de Ajun și împodobirea bradului, dar și ritualuri regionale cu semnificații vechi păstrate cu grijă de populație, conform tradiției reluate de %source%.

👉Obiceiuri esențiale de Ajun în întreaga țară

Una dintre cele mai cunoscute tradiții este colindatul, când copiii și tinerii merg din casă în casă cântând colinde precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare”. Gazdele răsplătesc colindătorii cu mere, nuci, colaci, dulciuri și bani, simboluri ale ospitalității și belșugului.

Masa de Ajun este adesea ținută de post și cuprinde preparate tradiționale, precum sarmale de post, fasole, colivă sau plăcinte, fiind considerată a aduce noroc și sănătate în anul următor. De asemenea, în unele regiuni, pregătirea turtei numite și „scutecele Domnului” reprezintă o amintire a nașterii Mântuitorului, aceasta fiind presărată cu apă călduță și zahăr pisat cu nucă sau semințe de cânepă.

👉Semnificația bradului, curățenia și obiceiurile regionale

Deși mulți împodobesc bradul chiar cu o lună înainte, tradiția îl așază în centrul sărbătorii în seara de Ajun. Bradul se înveșmântează în globuri, beteală și lumini, iar un obicei aparte este agățarea unui săculeț cu boabe de fasole albă, simbol al purității sufletului. Curățenia casei joacă și ea un rol important, fiind percepută ca o pregătire spirituală pentru Crăciun, însă în unele zone măturaritul în Ajun este evitat pentru a nu aduce ghinion.

În diverse regiuni ale țării se păstrează obiceiuri specifice: în Bucovina, femeile ascund fusele sau pun o piatră în cuptor pentru a ține departe șerpii, iar în Maramureș se joacă „Jocul Moșilor” și se susține piesa populară „Viflaimul”. În Transilvania, satele de pe Târnave organizează „butea feciorilor”, iar în Banat sârbii ard trunchiul de stejar „badnajak” pentru bunăstare. În Oltenia și Dobrogea, colindele și costumele specifice, precum „Struțul”, aduc culoare sărbătorii.

În Maramureș, colindătorii parcurg ulițele cu „Steaua” sau „Capra”, fiind răsplătiți cu fructe, nuci și bani. Tradiții străvechi precum „Pițăratul” în județul Alba sau „Crăciunul fiarelor” în Apuseni adaugă diversitate sărbătorii. De exemplu, în Oltenia, familia practică „scormonitul în foc”, iar în Dobrogea, băieții alegorici „moșoi” poartă măști colorate pentru a alunga răul și a aduce un an prosper.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Actualitate
Actualitate

ANM: "Codul roșu din weekend nu este vârful de căldură al acestui episod"

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) avertizează că o mare parte din România va fi sub cod roșu de caniculă în acest weekend, cu temperaturi care ar putea atinge până la 42 de grade Celsius. Meteorologii spun că săptămâna viitoare va fi și mai caldă, iar codul roșu ar putea fi extins, cu vârful de căldură așteptat luni, marți și miercuri.

Actualitate

Dorinel Munteanu și Mircea Rednic tulbură play-off-ul Ligii 2! Unirea Dej, fără drept de promovare!

PLAY-OFF-UL Liga-2 "Acest articol de Reprezentat pentru Liga-2" Dorinel Munteanu și Mircea Rednic, doi antrenori renumiți din fotbalul românesc, sunt implicați într-o situaţie incredibilă care a aruncat în aer play-off-ul Ligii 2. Potrivit ultimelor informații, CSA Steaua și Unirea Dej nu ar fi primit licența pentru Superligă, ceea ce schimbă complet situația din play-off-ul Ligii a 2-a înaintea ultimei etape.

Acasa Recente Radio Județe