Tribunalul Ilfov respinge pentru a treia oară cererea de eliberare condiționată a lui Omar Hayssam

Tribunalul Ilfov a respins marți, 16 decembrie, cererea de eliberare condiționată a lui Omar Hayssam, condamnat la 24 de ani de închisoare, menținând astfel o decizie anterioară a Judecătoriei Sector 4, conform unei încheieri a instanței consultate de HotNews. Aceasta este a treia oară când instanțele se opun liberării anticipate a sirianului, în ciuda apelurilor sale pe motiv de stare medicală precară.

👉Confirmarea respingerii cererii și termen pentru următoarea solicitare

Judecătorii Tribunalului Ilfov au confirmat decizia Judecătoriei Sector 4 de a respinge cererea lui Omar Hayssam de eliberare condiționată și au stabilit termenul pentru o nouă solicitare la 3 iunie 2026. Hotărârea este definitivă și îi obligă pe condamnați să execute o perioadă considerabilă din pedeapsă înainte de a putea obține o nouă analiză a cazului.

Sirianul execută o pedeapsă de 24 de ani și patru luni de detenție, rezultat în urma contopirii sentințelor din cinci dosare, inclusiv pentru răpirea jurnaliștilor români în Irak, pentru care a primit 20 de ani. Hayssam se află în detenție din 2013, iar termenul final al pedepsei este estimat pentru anul 2035.

👉Detalii despre starea medicală a lui Hayssam și apărarea sa în instanță

Hayssam a participat la ședința de judecată prin videoconferință și a cerut eliberarea invocând probleme grave de sănătate, prezentându-se ca dependent de 23 de doze de apomorfină, incapabil să vorbească fără acest tratament și utilizând scaun cu rotile din cauza mișcărilor necontrolate. El a recunoscut că „a greșit ca om și regretă”, cerând să i se permită tratamentul în străinătate. Avocatul său a susținut că deține o diplomă în inginerie și a avut un comportament exemplar în detenție, contribuind cu cursuri și lucrări pentru penitenciare.

În ciuda acestor argumente, instanța nu a fost convinsă și a respins cererea, precizând că simpla executare a timpului în penitenciar nu justifică liberarea condiționată, mai ales în lipsa unor dovezi clare privind reeducarea sau reintegrarea socială. Documentul subliniază riscul pe care l-ar putea reprezenta pentru societate o eliberare anticipată fără o reabilitare certă, iar starea medicală nu constituie un motiv legal pentru schimbarea deciziei.