Autoritățile române discută măsuri fiscale care pot influența veniturile salariale

Autoritățile române discută măsuri fiscale care pot influența veniturile salariale

În contextul creșterii deficitului bugetar, autoritățile din România analizează posibile măsuri fiscale care ar putea impacta direct veniturile salariale ale angajaților. O propunere care a fost adusă în discuție este unificarea impozitului pe venit cu contribuția pentru sănătate, astfel încât să fie introdusă o singură taxă.

Această schimbare ar putea simplifica procesul de impozitare, dar ar avea ca rezultat o majorare a impozitelor aplicate salariilor brute. Aceasta ar însemna o scădere a veniturilor nete pentru angajați. În prezent, salariile brute din România suportă o serie de taxe și contribuții, printre care:

• CAS (Contribuția pentru Asigurări Sociale): 25% din salariul brut, care susține fondul de pensii.
• CASS (Contribuția pentru Asigurări Sociale de Sănătate): 10% din salariul brut, folosită pentru finanțarea sistemului public de sănătate.
• Impozitul pe venit: 10%, aplicat pe baza impozabilă ce reprezintă diferența dintre salariul brut și contribuțiile CAS și CASS.
• Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM): 2,25% din salariul brut, achitată de angajator și care nu afectează salariul net al angajatului.

De exemplu, pentru un salariu brut de 8.000 de lei, situația ar fi următoarea:

• CAS: 2.000 lei
• CASS: 800 lei
• Baza impozabilă: 5.200 lei (8.000 - 2.000 - 800)
• Impozit pe venit: 520 lei
• Taxe totale: 3.320 lei
• Salariu net: 4.680 lei (8.000 - 3.320)

Propunerile discutate pentru anul 2025 ar putea introduce un impozit unificat, ce s-ar calcula pe întreaga sumă a salariului brut, fără a mai scădea contribuțiile sociale. Astfel, pentru același salariu brut de 8.000 de lei, impozitul pe venit de 10% s-ar aplica integral, iar calculele ar arăta așa:

• Taxe totale după schimbare: 3.600 lei
• Salariu net: 4.400 lei
• Diferență: -280 lei

Această nouă structură a impozitului ar putea genera o creștere semnificativă a poverii fiscale pentru angajați. Deși autoritățile justifică măsura prin nevoia de a reduce deficitul bugetar, este posibil ca aceasta să reducă puterea de cumpărare, afectând în special angajații cu salarii medii.