Update 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
La data de 28 iunie 1919, intelectualii români din Brașov și Țara Bârsei s-au adunat la Casa Sfatului pentru a înființa primul "Club politic" al românilor din Brașov. Protopopul Brașovului, dr. Vasile Saftu, o figură importantă a Partidului Național Român, a deschis reuniunea, subliniind "necesitatea unui club politic care să se ocupe de toate chestiunile de importanță politică ce ating interesele românilor din județul Brașovului".
Ideea a fost rapid acceptată de toți participanții la consfătuire, care au procedat la alegerea membrilor clubului precum și a comitetului executiv. Printre membrii clubului se aflau și "țăranii fruntași din Brașov și din toate satele", fapt considerat de Gazeta Transilvaniei ca fiind "garanția de trăinicie a clubului".
Comitetul executiv nou format era compus din: dr. Vasile Saftu - președinte, Dumitru Marcea - secretar, Petru Popovici, I. Peteu, St. Popovici, Ion Clopoțel, Ilie Cristea, Axente Banciu, dr. Alexe Șulică, dr. Vasile Glăjariu, N. Bălea, dr. A. Dobrescu, dr. T. Sbîrcea, se. n. Stînghe, dr. St. Stînghe, I. Priscu, Vasile Mereț, A. Cîrstea, dr. P. Debu, D. Căpățînă, G. Baboie, dr. C. Moga, V. Popea (Șatulung), preotul I. Sânțion (Cernatu), I. Comănescu (Codlea), preotul I. Ludu (Prejmer), Dumitru Greceanu (Hărman), Virgiliu Pop (Cristian), Toma Giurgiu (Purcăreni) și preotul Ioan Năna (Râșnov).
Gazeta Transilvaniei a apreciat constituirea clubului ca fiind pe baze democratice și a arătat că, prin funcționarea acestuia, se așteptau "să se lecuiască multe dintre relele care persistă aici". Clubul a fost prezentat ca "un organ al opiniei publice, un organ de inițiativă, de control și de concurs în caz de necesitate".
Necesaritatea existenței acestui club era evidentă în opinia fondatorilor: "Dacă ne gândim că până acum am trăit într-un fel de haos, încredințând aproape toate situațiile politice unor persoane care nu puteau fi trase la răspundere". În continuare, fondatorii clubului au exprimat încrederea că "de aici încolo clubul își va aduna toate datele, va culege toate informațiile și nu va mai lăsa la voia hazardului cursul lucrurilor obștești".
Gazeta a adus în atenție și un caz specific în care Consiliul Dirigent l-a numit pe sasul Teutsch în funcția de notar public. Aceasta decizie a suscitat interesul și preocuparea clubului pentru o "politică corectă față de sași". Intelectualii români și-au dorit ca această inițiativă să fie în concordanță cu promisiunile făcute la Alba Iulia și au revendicat ca cetățenii sași să colaboreze cu noul club politic românesc și "să renunțe la trimiterea de delegații la Sibiu cu scopul de a determina Consiliul Dirigent să ia atitudini exclusiviste, adică numai pe placul sașilor".
În concluzie, înființarea clubului politic din județul Brașov reprezenta un pas important în organizarea și consolidarea comunității românești, urmând ca acesta să joace un rol esențial în viața politică locală și să asigure echitatea și reprezentarea corectă a intereselor etniei românești în județ.
Brigitte Bardot, născută în 1934 la Paris, a devenit un simbol al cinematografiei franceze și o figură influentă în domeniul drepturilor animalelor. Cariera sa de actriță a început în anii 1950 și a atins apogeul cu rolul din „Și Dumnezeu a creat femeia”, care a consolidat-o ca o celebritate internațională.
Radu F. Alexandru, intelectual complex și prolific, a lăsat o amprentă puternică în literatura, teatrul, filmul și spațiul public din România.
Ajunul Crăciunului, celebrat pe 24 decembrie, reprezintă o zi plină de semnificații în România, pregătind pregătirea sufletească pentru Nașterea Domnului prin numeroase tradiții bine păstrate. %source% menționează că luna decembrie este un interval al bucuriei și al pregătirilor tradiționale care unesc comunitățile din toate regiunile țării.
Muzeul Virtual al Artei sub Comunism reprezintă o platformă digitală ce reunește și interpretează peste 500 de lucrări din colecția Muzeului de Artă Brașov, dedicată artei realizate în România între 1948 și 1989. Proiectul oferă acces deschis atât publicului larg, cât și cercetătorilor, elevilor și studenților, pentru o mai bună înțelegere a contextului cultural și istoric al epocii comuniste, conform Muzeului de Artă Brașov.
