Update 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
La începutul secolului XX, stațiunile de pe Valea Prahovei, care erau mult mai puțin dezvoltate decât în prezent, au început să devină unele dintre cele mai căutate zone de agrement din România. Totul a început cu construirea primei căi ferate transcarpatice din țară. Acum două secole, zona era dominată de câteva așezări și de mănăstirile Sinaia și Predeal.
În mijlocul secolului al XIX-lea, autoritățile române au demarat construcția unui drum care lega Bucureștiul de Predeal, traversând Valea Prahovei și continuând către Brașov. Această arteră rutieră, crucială pentru legătura dintre România și Transilvania, devenea uneori impracticabilă din cauza inundațiilor și a prăbușirilor de pe versanți. Totuși, la sfârșitul secolului al XIX-lea, drumul a început să fie tot mai frecventat, iar pe marginea lui au apărut numeroase cârciumi și hanuri.
În 1879, a fost deschisă circulația pe prima cale ferată transcarpatica, Ploiești - Brașov, care traversa defileul de la poalele Bucegilor, facilitând accesul între România și Transilvania. Gara Predeal a devenit un punct important de intersecție pentru liniile ferate din zona. Această rută feroviară de 112 kilometri străbătea localitățile de atunci, precum Câmpina, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal, care aveau să devină repere turistice remarcabile.
În 1883, Castelul Peleș din Sinaia a fost inaugurat ca reședință de vară a primului rege al României, Carol I. Lucrările la acest castel au durat 39 de ani, fiind finalizate în 1914, anul decesului lui Carol I. Castelul Peleș este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din Europa și a devenit un simbol al zonei.
Mihai I, ultimul rege al României, a venit pe lume pe 25 octombrie 1921, în Castelul Foișor, aflat în apropierea Castelului Peleș. Această zonă a fost locul preferat de vacanță al familiei regale și s-a dezvoltat rapid, având la sfârșitul secolului al XIX-lea peste 2000 de locuitori. Economia locală era susținută de o fabrică de cherestea, una de cuie, câteva hoteluri și o clinică de hidroterapie.
Pe măsură ce fermaferata a facilitate accesul, satele de pe Valea Prahovei au început să devină tot mai populare pentru turiști. Predeal a devenit comuna în 1884, în urma separării satelor Predeal, Azuga, Bușteni și Poiana Țapului de Sinaia, formând o nouă localitate pe Valea Prahovei. Comunitatea a fost constituită din gospodării dispersate, iar localnicii se ocupau cu muncile forestiere și creșterea animalelor.
De asemenea, Azuga a dezvoltat o mică industrie în secolul al XIX-lea, cu fabrici de sticlă, var, brânză, ciment și bere. La Bușteni, o fabrică de hârtie a completat sectorul industrial din zonă.
În timpul Primului Război Mondial, localitățile de pe Valea Prahovei au avut un rol esențial în blocarea avansului austro-ungar prin Bătălia de la Predeal. După război, aceste așezări s-au transformat treptat în localități urbane, atrăgând turiști vara pentru drumeții și iarna pentru schi.
De la anii '30, trenuri speciale pentru turiști au început să circule pe ruta București - Predeal. Perioada comunistă a adus noi construcții de hoteluri, iar stațiunile Sinaia, Predeal, Bușteni și Azuga au devenit destinații turistice populare.
Brigitte Bardot, născută în 1934 la Paris, a devenit un simbol al cinematografiei franceze și o figură influentă în domeniul drepturilor animalelor. Cariera sa de actriță a început în anii 1950 și a atins apogeul cu rolul din „Și Dumnezeu a creat femeia”, care a consolidat-o ca o celebritate internațională.
Radu F. Alexandru, intelectual complex și prolific, a lăsat o amprentă puternică în literatura, teatrul, filmul și spațiul public din România.
Ajunul Crăciunului, celebrat pe 24 decembrie, reprezintă o zi plină de semnificații în România, pregătind pregătirea sufletească pentru Nașterea Domnului prin numeroase tradiții bine păstrate. %source% menționează că luna decembrie este un interval al bucuriei și al pregătirilor tradiționale care unesc comunitățile din toate regiunile țării.
Muzeul Virtual al Artei sub Comunism reprezintă o platformă digitală ce reunește și interpretează peste 500 de lucrări din colecția Muzeului de Artă Brașov, dedicată artei realizate în România între 1948 și 1989. Proiectul oferă acces deschis atât publicului larg, cât și cercetătorilor, elevilor și studenților, pentru o mai bună înțelegere a contextului cultural și istoric al epocii comuniste, conform Muzeului de Artă Brașov.
