Update 11 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Auditorii Primăriei Municipiului Brașov au scos la iveală o serie de nereguli financiare grave în cadrul Clubului Sportiv Corona Brașov, în perioada în care Allen Coliban a fost la conducere. Acesta a fost ales deputat pe listele USR și a fost responsabil de plăți ilegale care depășesc suma de 300.000 de euro pentru contracte de activitate sportivă încheiate fără respectarea Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului. De asemenea, aceste activități sportive nu au fost aprobate de Consiliul Local Brașov conform Regulamentului de Organizare și Funcționare a clubului.
Auditul a relevat că nu s-au respectat principiile unei bune gestionări financiare, provocând astfel o utilizare necorespunzătoare a resurselor bugetului clubului. După o perioadă agitată, clubul a numit un nou manager, Alexandru Mihai Dedu, care și-a încheiat recent mandatul la Federația Română de Handbal. De menționat este că Dedu era la conducere în momentul în care echipa de handbal feminin a fost afectată de un scandal de dopaj în 2019.
Potrivit raportului de audit, Dedu a încasat până acum suma de 679.636 de lei printr-un contract de activitate sportivă care prevedea "organizarea, coordonarea și supervizarea activității tuturor secțiilor sportive". Astfel, Dedu primea lunar aproximativ 26.000 de lei, echivalentul a peste 5.000 de euro. Contractul cu Dedu a fost semnat pe 6 septembrie 2022 și nu a fost conform legii, având în vedere că nu purta viza de legalitate necesară.
Legea prevede că încheierea contractelor de activitate sportivă poate fi efectuată doar de sportivi, antrenori, medici, și altele, ceea ce ridică întrebarea de ce Dedu a avut un asemenea contract și nu unul de muncă. Aceasta se datorează dorinței lui Dedu de a obține un salariu mai mare decât cel al directorului Direcției de Tineret și Sport din Primăria Brașov, care era de aproximativ 15.000 de lei lunar.
În februarie 2023, clubul a angajat un alt coordonator, Decebal Arnautu, printr-un contract similar, iar suma pe care a încasat-o până acum este de 361.152 de lei. Alte angajări controversate au inclus funcții de marketing și coordonatori pentru sporturile de vară, toate încheiate fără respectarea reglementărilor legale.
Auditorii subliniază că în toate aceste cazuri, clubul ar fi trebuit să încheie contracte individuale de muncă, conform legii. De asemenea, auditul a scos în evidență lipsa unui regulament clar privind atribuțiile și responsabilitățile angajaților, ceea ce face ca gestionarea clubului să fie și mai problematică.
În concluzie, echipa de auditori recomandă clubului să recupereze sumele plătite pentru contractele identificate ca fiind ilegale și să respecte rigorile legale prevăzute de Legea 69/2000. Conducerea Primăriei Brașov s-a angajat într-o discuție cu consilierii locali pentru a aproba un nou Regulament de Organizare și Funcționare al clubului, dar propunerile au fost respinse. Situația la Clubul Sportiv Corona Brașov rămâne tensionată în urma acestor descoperiri.
IMM-urile din județul Brașov continuă să se confrunte cu provocări legate de accesul la finanțare, esențial într-un mediu economic diversificat care include industrie prelucrătoare, IT, logistică și turism. Ritmul rapid al investițiilor cere fluxuri financiare predictibile și flexibile.
IAR Brașov a raportat o cifră de afaceri netă de 310,90 milioane lei în primele trei trimestre, cu 5,83% mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior, când aceasta a fost de 293,77 milioane lei. Totodată, veniturile totale din exploatare au scăzut cu 5,14%, la 271,20 milioane lei, comparativ cu anul precedent.
Controalele fiscale vor fi efectuate de structurile teritoriale de inspecţie fiscală, prin delegare de la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Verificările urmăresc respectarea legislației fiscale și contabile și corectitudinea obligaţiilor declarate și plătite.
Ministerul Finanțelor susține introducerea unei singure cote de impozitare pentru microîntreprinderi, în locul celor două actuale de 1% și 3%. Propunerea vine pe fondul modificărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care au redus plafonul veniturilor anuale pentru acest regim.
