Update 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Educația este deosebit de importantă pentru a forma generații capabile să înțeleagă și să apere valorile democrației. În contextul recentelor alegeri prezidențiale, rezultatele primului tur au fost surprinzătoare, un candidat având o admirație deschisă pentru Mișcarea Legionară, ceea ce creează îngrijorări legate de educația istorică, juridică și civică a tinerilor.
Această situație subliniază lacunele din sistemul educațional românesc în ceea ce privește pregătirea tinerilor pentru a analiza critic trecutul și a evita repetarea greșelilor istorice. Istoria României este predată în clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a, fiind o disciplină obligatorie la examenul de Bacalaureat. La clasa a IV-a, elevii sunt familiarizați cu evenimentele și procesele istorice fundamentale, în timp ce la clasa a VIII-a se studiază teme precum ideologiile politice din perioada interbelică și evenimentele din Al Doilea Război Mundial, inclusiv Holocaustul.
Un aspect notabil este că termenul "legionar" a fost cel mai căutat pe platforma dexonline.ro după primul tur de alegeri. Dintre manualele de istorie aprobate de Ministerul Educației pentru clasa a VIII-a, doar manualul de la editura ArtKlett abordează direct acest termen. Manualul de la editura "Litera" discută extrem de puțin despre fenomenul legionar, abordând extremismul de dreapta doar într-o formulare vagă.
Comparativ, manualul ArtKlett oferă o descriere detaliată a orientărilor politice din România interbelică, incluzând Mișcarea Legionară și evidențiind acțiunile violente și teroarea pe care aceasta le-a instituit. Informațiile prezentate aici ajută elevii să înțeleagă contextul istoric corect și repercusiunile acțiunilor legionare.
În clasa a XII-a, studiul se concentrează asupra caracteristicilor ideologiilor totalitare din secolul XX, iar la examenul de Bacalaureat este inclusă o lecție dedicată impactului democrației și totalitarismului. Un elev care a studiat corect istoria ar trebui să fie capabil să aprecieze efectele negative ale Mișcării Legionare asupra României și, prin urmare, să voteze împotriva unui candidat care îi împărtășește ideologia.
Cu toate acestea, faptul că un număr semnificativ de alegători nu a reacționat în acest mod ridică serioase semne de întrebare asupra eficienței educației istorice în rândul tinerilor din România. Această disonanță sugerează o nevoie urgentă de îmbunătățire a conținutului educațional și a abordării istorice, pentru a pregăti tinerii să ia decizii informate și responsabile în viitoarele alegeri.
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
