Update 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Educația este deosebit de importantă pentru a forma generații capabile să înțeleagă și să apere valorile democrației. În contextul recentelor alegeri prezidențiale, rezultatele primului tur au fost surprinzătoare, un candidat având o admirație deschisă pentru Mișcarea Legionară, ceea ce creează îngrijorări legate de educația istorică, juridică și civică a tinerilor.
Această situație subliniază lacunele din sistemul educațional românesc în ceea ce privește pregătirea tinerilor pentru a analiza critic trecutul și a evita repetarea greșelilor istorice. Istoria României este predată în clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a, fiind o disciplină obligatorie la examenul de Bacalaureat. La clasa a IV-a, elevii sunt familiarizați cu evenimentele și procesele istorice fundamentale, în timp ce la clasa a VIII-a se studiază teme precum ideologiile politice din perioada interbelică și evenimentele din Al Doilea Război Mundial, inclusiv Holocaustul.
Un aspect notabil este că termenul "legionar" a fost cel mai căutat pe platforma dexonline.ro după primul tur de alegeri. Dintre manualele de istorie aprobate de Ministerul Educației pentru clasa a VIII-a, doar manualul de la editura ArtKlett abordează direct acest termen. Manualul de la editura "Litera" discută extrem de puțin despre fenomenul legionar, abordând extremismul de dreapta doar într-o formulare vagă.
Comparativ, manualul ArtKlett oferă o descriere detaliată a orientărilor politice din România interbelică, incluzând Mișcarea Legionară și evidențiind acțiunile violente și teroarea pe care aceasta le-a instituit. Informațiile prezentate aici ajută elevii să înțeleagă contextul istoric corect și repercusiunile acțiunilor legionare.
În clasa a XII-a, studiul se concentrează asupra caracteristicilor ideologiilor totalitare din secolul XX, iar la examenul de Bacalaureat este inclusă o lecție dedicată impactului democrației și totalitarismului. Un elev care a studiat corect istoria ar trebui să fie capabil să aprecieze efectele negative ale Mișcării Legionare asupra României și, prin urmare, să voteze împotriva unui candidat care îi împărtășește ideologia.
Cu toate acestea, faptul că un număr semnificativ de alegători nu a reacționat în acest mod ridică serioase semne de întrebare asupra eficienței educației istorice în rândul tinerilor din România. Această disonanță sugerează o nevoie urgentă de îmbunătățire a conținutului educațional și a abordării istorice, pentru a pregăti tinerii să ia decizii informate și responsabile în viitoarele alegeri.
„Topul Companiilor 2024”, organizat de Camera de Comerț și Industrie Brașov, s-a desfășurat cu succes, reunind peste 600 de participanți din mediul de afaceri și autoritățile locale. Președintele Silviu Costea a descris o atmosferă relaxată și entuziastă, favorabilă inițierii de noi colaborări între firme, inclusiv cu startup-uri.
Pe 1 decembrie, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o coală specială formată din patru bancnote cu valoarea nominală de 20 de lei. Fiecare coală include bancnote seriate consecutiv, cu aceleași caracteristici tehnice ca cele aflate în circulație.
Compania Națională de Investiții Rutiere a anunțat modificările traseului pentru Autostrada A13 în județele Brașov și Covasna, pentru a evita zonele cu rezervații naturale unde construcțiile sunt interzise. Noua variantă implică o deviere de circa 12 km în apropierea poligonului Carfil din Hărman.
ANAF dezvoltă o platformă digitală dedicată vânzării bunurilor confiscate, un proiect finanțat prin PNRR și numit de șeful instituției, Adrian Nicușor Nica, „OLX-ul ANAF-ului”. Inițiativa are ca scop eliminarea suspiciunilor legate de vânzările „pe sub mână”.
