Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Numărul posturilor disponibile în Uniunea Europeană a înregistrat o reducere în trimestrul al treilea din 2025, potrivit datelor oferite de EUROSTAT, care susține o schimbare clară în dinamica pieței muncii europene. Rata locurilor de muncă vacante scade la nivelul UE, în timp ce diferențele între statele membre rămân vizibile, România fiind printre țările cu cele mai mici valori.
Conform datelor publicate de EUROSTAT, rata locurilor de muncă vacante în Uniunea Europeană a scăzut la 2% în trimestrul III 2025, de la 2,1% în trimestrul precedent și 2,3% în aceeași perioadă a anului 2024. Această evoluție indică o temperare a cererii de forță de muncă în blocul comunitar, după o perioadă caracterizată de un deficit accentuat în anumite domenii.
Diferențele dintre state sunt însă considerabile. România înregistrează, din nou, una dintre cele mai mici rate, doar 0,6%, plasându-se în partea inferioară a clasamentului alături de Bulgaria și Polonia (0,8%), Spania (0,9%), Slovacia și Finlanda (1%). Această situație reflectă o piață a muncii cu o dinamică redusă comparativ cu alte țări europene.
La capătul opus al clasamentului se situează Olanda, cu cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante, de 4,1%, urmată de Belgia (3,8%), Malta (3,4%), Austria (3,2%) și Cipru (3%). Aceste valori arată o cerere intensă de angajați în aceste state, punând în evidență dezechilibrele structurale din piața muncii a Uniunii Europene.
De asemenea, în zona euro, rata locurilor de muncă vacante a coborât la 2,1% în trimestrul III 2025, față de 2,3% în trimestrele anterioare și 2,5% în aceeași perioadă din 2024, subliniind tendința de răcire a pieței muncii la nivel regional.
Comparativ cu trimestrul III din 2024, doar trei țări membre au înregistrat creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante: Malta, Lituania și Irlanda, în timp ce patru țări au menținut cifre stabile. În 20 de state, rata a scăzut, cu cele mai semnificative declinuri în Germania și Austria (-0,6 puncte procentuale), urmate de Cipru și Letonia (-0,5 puncte procentuale).
Aceste cifre confirmă o inversare de trend și o consolidare a unei piețe a muncii mai echilibrate în Uniunea Europeană, cu impacturi variate în funcție de țară și sector economic.
Conform datelor Eurostat, România a înregistrat în noiembrie 2025 o rată a inflației de 8,6%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, comparativ cu media UE de 2,4%. Raportul evidențiază diferențe semnificative între statele membre, fiind marcate modificări ale inflației față de luna precedentă.
Coaliția de guvernare a decis majorarea salariului minim brut pe economie, începând cu 1 iulie 2026, la valoarea de 4.325 lei, potrivit unui comunicat oficial transmis după ședința de miercuri de la Palatul Victoria. Această măsură socială importantă vizează îmbunătățirea nivelului de trai și alinierea la standardele europene, impactul fiind resimțit de sute de mii de angajați cu venituri mici.
Frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, se numără printre investitorii interesați să cumpere rețeaua magazinelor Carrefour din România. Printr-un articol publicat, Gazeta de Cluj menționează o posibilă tranzacție care ar putea ajunge între 750 și 900 milioane de euro, dar atât Pavăl Holding, cât și Carrefour nu au oferit încă un punct oficial.
Comisia Europeană anunță că va propune în 2026 un cadru legal care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, o măsură menită să abordeze criza locuințelor în marile orașe europene. Potrivit EFE, această inițiativă parte a Planului european privind locuințele accesibile ar putea reduce oferta de apartamente pe platforme precum Airbnb, influențând prețurile pentru turiști și locuitori.
