Alegeri prezidențiale în România: Tensiune și incertitudine politică
Alegeri prezidențiale în România: Tensiune și incertitudine politică
Alegerile prezidențiale din România, care au avut loc duminică, au fost marcate de o atmosferă de tensiune și incertitudine. Conform AFP, rețelele sociale au fost pline de furie și deziluzie din partea unei părți a populației, iar numărul indecizilor rămâne semnificativ.
Secțiile de vot s-au deschis la ora 07:00 (04:00 GMT) și s-au închis la 21:00 (18:00 GMT). Primele rezultate ale sondajelor de tip exit-poll au fost anticipate cu nerăbdare, în contextul în care mulți români așteptau cu sufletul la gură să afle cine va ocupa funcția de președinte.
Cu aproximativ 30% din intențiile de vot, George Simion, candidatul partidului naționalist AUR, își propune să răzbune eșecul predecesorului său, Călin Georgescu, care a fost eliminat din cursă de Curtea Constituțională. Simion mizează pe tinerii alegători, retorica sa suveranistă și popularitatea pe TikTok, strategie pe care o consideră eficientă pentru a atrage voturi.
Candidatul pro-european, Crin Antonescu, a promis stabilitate, în timp ce primarul capitalei, Nicușor Dan, a subliniat lupta împotriva corupției și a dorit să fie vocea „românilor tăcuți și cinstiți”. Al doilea tur de scrutin este programat pentru data de 18 mai, iar orice candidat are șanse de a accede în această etapă.
Un alt aspect important al acestui scrutin este atmosfera de suspiciune legată de posibilele intervenții externe. În ultimele luni, au avut loc proteste masive împotriva ceea ce s-a considerat o „lovitură de stat”, iar SUA și-au exprimat îngrijorarea prin vocea vicepreședintelui JD Vance, solicitând să fie ascultată vocea alegătorilor „reducți la tăcere”.
După o campanie electorală intensă, marcată de atacuri verbale și juridice, precum și de o amplă activitate online, directorul institutului de cercetare INSCOP, Remus Stefureac, a menționat: „Cursa a devenit foarte strânsă”. Evenimentele au fost atent monitorizate, având în vedere că scrutinul anterior a fost anulat, o decizie rar întâlnită în Uniunea Europeană.
Electoratul român, cum ar fi Stela Ivan, în vârstă de 67 de ani, își dorește o schimbare reală în conducerea țării, în timp ce Silvia Tomescu, o asistenta medicală de 52 de ani, subliniază necesitatea unui președinte demn, care să nu aibă legături cu Rusia.
În acest climat electoral tensionat, se așteaptă ca fiecare vot să conteze, iar anticiparea rezultatelor se amplifică pe zi ce trece.
