Premierul României, Ilie Bolojan, a anunţat că, cel mai probabil, impozitul pe proprietate pentru persoanele fizice vor creşte începând cu 1 ianuarie 2026, din cauza faptului că, „în prezent, ele nu reflectă valoarea de piaţă„. Premierul Ilie Bolojan a declarat, duminică seara, că, în anumite localităţi, impozitul pe proprietate pentru persoanele fizice ar putea creşte de la 1 ianuarie 2026, în unele cazuri chiar cu până la 70%, acolo unde acestea nu au mai fost indexate de ani de zile, transmite Agerpres, potrivit G4Media. El a arătat că, din datele existente, impozitele nu sunt la un nivel care reflectă valoarea proprietăţii, creşterea impozitelor urmând să fie cuprinse în al doilea pachet de măsuri de austeritate. Întrebat dacă impozitul pe proprietate ar putea creşte cu 70%, Ilie Bolojan a răspuns că acest lucru este posibil, în localităţile unde nu s-au indexat de ani de zile. „Afirmaţia generală nu este aşa, dar este posibil ca acolo unde, într-o comună, de exemplu, nu s-au indexat impozitele de ani de zile, să se ajungă la o astfel de majorare exclusiv pentru persoanele fizice. Pentru că, pentru persoanele juridice, calculele se fac după alte formule care ţin cont de valoarea activului respectiv. Dar este posibil ca, în anumite situaţii, să se întâmple şi acest lucru. Deci, o creştere de impozite pe proprietăţi la persoanele fizice, datorită faptului că ele nu au fost calculate funcţie de valoare de piaţă, este posibilă de la 1 ianuarie anul viitor”, a spus Bolojan, la Antena 3. Premierul a menţionat că aceste ajustări sunt luate în calcul în contextul crizei bugetare prin care trece România. În ceea ce priveşte destinaţia fondurilor obţinute din majorările de impozitul pe proprietate, Bolojan a precizat că vor fi încasate de autorităţile locale, reprezentând venituri suplimentare pentru bugetele acestora. Bolojan a subliniat că banii veniţi din majorarea impozitelor îi vor primi autorităţile locale, reprezentând „un venit suplimentar şi sume de echilibrare mai mici”. „Nu mai avem posibilitatea să direcţionăm pentru autorităţile locale sau pentru alte categorii de cheltuieli sumele care au fost direcţionate până acum, datorită volumului mare de investiţii pe care l-a generat România şi datorită cheltuielilor pe care nu le-am controlat la bugetul de stat. (…) Aceşti bani (din majorarea impozitelor – n.r.) vor fi încasaţi de către unităţile administrative din România şi va fi, practic, un venit suplimentar pentru ele. În aceeaşi proporţie, sau mai puţin, asta se va decide în toamna acestui an, pentru că aceste impozite intră în plată de anul viitor, ar urma ca statul să direcţioneze mai puţine fonduri pentru echilibrare către autorităţile locale. Şi deci, chiar dacă ele intră direct la bugetele locale, sumele de echilibrare pe care le virează guvernul periodic către autorităţile locale vor fi mai mici. Cu ce pondere, asta rămâne de văzut, pentru că sunt anumite cheltuieli (…) pe care le fac autorităţile locale, pe care, indirect, guvernul le asigură şi, de exemplu, pe componenta de plată pentru direcţiile pentru protecţia copilului, pentru asistenţii copiilor, sunt şi aici nişte restanţe importante şi sumele le asigură Guvernul prin distribuiri periodice către autorităţile locale”, a explicat prim-ministrul României.