Premierul Ilie Bolojan a vorbit în premieră într-un interviu G4Media despre scandalul vicepremierului Dragoș Anastasiu. Premierul a declarat că nu a știut despre mita pe care compania fostului vicepremier Dragoș Anastasiu a plătit-o timp de 8 ani unui inspector ANAF. Bolojan a spus pentru G4Media că nu a știut despre dosarul în care a fost implicat Anastasiu și nu a discutat cu el despre acest lucru. ”Nu am ştiut despre acest lucru şi nu am discutat cu dânsul acest aspect. (…) L-am rugat pe domnul Anastasiu să vină în Guvern şi dânsul a acceptat, fiind convins că, dacă într-o încăpere, într-un sistem public, oamenii stau mulţi ani, nu au capacitatea la fel de bine ca un om care vine din exterior să vadă lucrurile care nu sunt în regulă. Şi în toate discuţiile mele pe care le-am avut cu oameni din societatea civilă care au o carieră în spate, cu antreprenori din România, cu oameni care stăpânesc politici publice, i-am invitat întotdeauna să vină în administraţie să-şi pună în valoare priceperea pe care au dovedit-o în sectorul privat sau în zona de politici publice pe care o gestionează în aşa fel încât să schimbăm lucrurile, pentru că cineva care vine din afară, cu o expertiză certificată, vede lucrurile mai bine decât cei din interior. Asta a fost logica şi asta m-a îndemnat şi întotdeauna voi susţine să intre în permanenţă oameni din afară în lumea administraţiei şi în cea politică pentru a o reîmprospăta şi pentru a aduce o altă perspectivă”, a explicat Ilie Bolojan, potrivit News.ro. Premierul Ilie Bolojan a spus că ”nu trebuie să acceptăm” darea de mită și taxele de protecție și le-a cerut antreprenorilor să denunțe astfel de practici. ”Asta nu înseamnă că nu trebuie să să tragem nişte concluzii după ceea ce s-a întâmplat şi după descrierea faptelor şi cu toată înţelegerea pe care o am, pentru că şi eu am administrat cel puţin o companie mulţi ani de zile şi am activat în anii 90, care erau nişte ani foarte dificili. Chiar am prins şi perioada până în 2004, deci ştiu cum au evoluat lucrurile. În general, darea de mită sau oferirea unor forme de taxe, dacă aş putea să le spun de protecţie, nu le putem încuraja sub nicio formă şi nu trebuie, în general, să le acceptăm. În nicio situaţie. Chiar dacă uneori viaţa de antreprenor în România i-a pus pe mulţi în alegeri foarte dificile, nu o putem încuraja. Şi trebuie să luptăm împotriva unor astfel de situaţii în care sisteme publice te pun în situaţia să faci alegeri foarte dificile. Trebuie să luptăm să nu se mai întâmple astfel de situaţii”, a declarat el. Premierul a adăugat că nu astfel de practici nu pot fi susţinute. ”Nu putem susţine astfel de practici. Dar trebuie să discutăm şi aici foarte deschis. Cred că şi astăzi avem cazuri – şi am date legate de aceste lucruri – în care oameni de decizie din structurile de finanţe din România au afini, au apropiaţi, soţi, soţii, surori care au firme de contabilitate sau firme care oferă la rândul lor consultanţă unor companii care sunt controlate de instituţia pe care sau de direcţia pe care aceşti oameni o coordonează. Sistemele acestea care funcţionează într-o formulă pervertită nu pot fi dezafectate de pe o zi pe alta. Şi voi dispune controale în următoarea perioadă peste tot, în aşa fel încât să vedem dacă într-adevăr aceste firme chiar prestează nişte servicii, dacă companiile pentru care prestează aceste servicii chiar au nevoie de ele sau sunt forme mascate de protecţie, împotriva cărora trebuie să luptăm cu orice preţ”, a arătat Bolojan. După demisia lui Dragoș Anastasiu, Ilie Bolojan a anunțat că nu va numi imediat un alt vicepremier. Până la găsirea unui înlocuitor, premierul va prelua atribuțiile legate de reorganizarea companiilor de stat și a agenției AMEPIP, responsabilă cu gestionarea acestora. ”Strict în momentul de faţă nu va fi o propunere de înlocuire, trebuie identificată o astfel de persoană. Dar pentru că domeniul de care se ocupa dânsul era unul foarte important – reforma companiilor de stat şi AMEPIP, voi prelua eu direct aceste responsabilităţi, în aşa fel ca propunerile care au fost deja pregătite de către echipa cu care dânsul a lucrat să le putem pune în practică. Pentru că, în afară de această situaţie, problema de fond este că în societăţile comerciale cu capital de stat din România e loc de mult bine, e loc de de performanţă mai mare. Pentru că orice economie care se face la componenta de subvenţie, acolo unde societăţile beneficiază de subvenţii importante, orice control al preţului de producţie este mai bine gestionat, orice profit suplimentar se încasează sau orice calitate a serviciilor se îmbunătăţeşte, înseamnă un plus important pentru cetăţeni, pentru bugetul de stat şi pentru capacitatea noastră de a susţine proiecte în domenii vitale gen sănătate, de exemplu, sau educaţie”, a conchis el. Foto: InquamPhotos / George Călin