Clasamentul internațional Times Higher Education 2025: Instituții românești pe locuri modeste
Recent, a fost lansată ediția 2025 a prestigiosului clasament internațional Times Higher Education, care oferă date recente despre performanțele instituțiilor de învățământ superior din întreaga lume. În ciuda eforturilor universităților din România de a se alinia standardelor internaționale, doar două dintre acestea au reușit să se situeze în top 1000. Această situație evidențiază provocările cu care se confruntă învățământul superior românesc, într-un context de competiție globală din ce în ce mai acerbă.
Academia de Studii Economice și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București sunt singurele instituții românești care au intrat în top 1000. Cele două universități sunt urmate de UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca și Universitatea din București, care se află în intervalul 1001-1200. Alte două universități care erau incluse anul trecut în aceeași categorie, Universitatea Babeș-Bolyai și USAMV Cluj-Napoca, au căzut sub pragul de 1200, conform informațiilor transmise de EduPedu.
Niciuna dintre universitățile incluse în acest clasament nu a reușit să își îmbunătățească scorul față de ediția precedentă, iar multe dintre ele au suferit regres. Peste jumătate dintre cele 22 de universități românești incluse în clasamentul global din 2025 se află în partea inferioară a listei, sub pragul de 1.500, din totalul de 2.092 de universități evaluate.
În intervalul 1201-1500, se regăsesc șase universități: UBB, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Transilvania din Brașov, UMF din Craiova, USAMV Cluj-Napoca și Universitatea de Vest, în ordine alfabetică. Trei universități care se aflau anul trecut în intervalul 1201-1500 au căzut sub pragul de 1.500: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie George Emil Palade din Târgu Mureș, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea din Oradea.
Clasamentul se bazează pe 18 indicatori de performanță, care evaluează calitatea și rezultatele cercetării, dar și rezultatele educaționale. Acești indicatori consideră aspecte precum calitatea predării, a cercetării, transferul de cunoștințe și internaționalizarea.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail