getFirstMediaUrl('post', 'featured'); ?>
Comercianții din România susțin introducerea a două date de valabilitate pe etichetele produselor alimentare, pentru a facilita reducerea risipei și a sprijini donațiile. Propunerea se referă la separarea în mod clar a termenului până la care produsele pot fi vândute și a celui până la care sunt sigure pentru consum, potrivit discuțiilor relatate de %source% în cadrul dezbaterii „România la raft”.
👉Modelul actual limitează vânzările și donațiile
În prezent, data expirării este singurul indicator de valabilitate pe produsele alimentare, iar acest sistem generează dificultăți în vânzarea produselor aproape de termen și împiedică donațiile către instituțiile sociale. Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), argumentează că în stadiul actual „modelul actual de etichetare este insuficient” și necesită o reformă. El sugerează că pe etichete ar trebui să figureze două date: una pentru limita comercializării și alta pentru termenul în care produsul rămâne bun de consum.
Potrivit propunerii, magazinele ar putea aplica reduceri la produse aproape de termenul limită de vânzare, evitând dezavantajul psihologic pentru consumatori. Sistemul actual creează „situații paradoxale” când clienții refuză să cumpere produse cu preț redus dacă acestea „expiră a doua zi”, chiar dacă sunt în stare bună. De asemenea, alimentele necomercializabile după data expirării nu pot fi donate, ceea ce conduce direct la risipă.
👉Exemplul belgian și beneficiile unei etichetări nuanțate
Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), a adus în discuție sistemul aplicat în Belgia, unde pe etichete se regăsesc trei date distincte ce definesc etapele de vânzare și consum. Acolo, perioada totală de valabilitate este împărțită în faze clare: vânzarea la preț normal, comercializarea cu reducere și orientarea către consum colectiv.
Implementarea acestei metode permite comercianților să valorifice eficient produsele aproape de termen și să le direcționeze pentru donații, cu avantajul unor facilități fiscale importante. Un astfel de sistem ar contribui semnificativ la reducerea risipei alimentare în România, oferind consumatorilor informații mai clare și oportunități de cumpărături avantajoase.
