Deficitul de profesori în România, o problemă tot mai gravă
Deficitul de profesori în România, o problemă tot mai gravă
În România, din păcate, puțini tineri aleg să se angajeze în învățământ, iar acest lucru a dus la o situație alarmantă: deficitul de cadre didactice a devenit major, mai ales în mediul rural. Multe dintre posturile libere sunt acoperite de suplinitori sau de profesori care s-au pensionat.
Recent, numărul profesorilor pensionari care au decis să revină la catedră a atins o cotă record, cel mai mare din ultimii cinci ani. Printre cei mai solicitați profesori se numără cei de matematică, fizică, biologie și chimie, dar și învățători. Adela Balea, profesoară de chimie, a ieșit la pensie acum câțiva ani, dar continuă să predea în mai multe licee din Capitală, unde se confruntă cu lipsa cadrelor didactice. „O, da! Sunt o gramadă de profesori pensionari, mai ales pe științele tehnice. E un deficit de personal de nu se poate. Dacă Dumnezeu mi-a lăsat memoria și vitalitatea, de ce nu?”, a declarat Adela Balea.
Multe cadre didactice pensionate aleg să rămână active pentru a-și suplimenta veniturile. Ciprian Necula, sociolog, consideră că cei care ar trebui să iasă la pensie au, de multe ori, pensii mici, motiv pentru care aleg să rămână în sistem. Totuși, el menționează că acest lucru poate aduce unele dificultăți, deoarece profesorii mai în vârstă pot avea probleme în a se adapta la noile generații și provocările acestora.
În ciuda acestei provocări, vârsta înaintată poate aduce și experiență, iar dorința de a aplica metode de predare moderne este prezentă. Adela Balea adaugă că ei predau nu doar materia, ci îi învață și reguli de bună purtare, importante pentru dezvoltarea lor personală.
În anul școlar precedent, numărul cadrelor didactice pensionare și al suplinitorilor a atins un vârf de aproape 45.000 de profesori, cea mai mare valoare în ultimii cinci ani. În județul Călărași, aproximativ un sfert dintre unitățile de învățământ se confruntă cu deficit de profesori, din cauza lipsei de interes din partea tinerilor calificați, mai ales în zonele rurale.
„Tinerii profesori nu mai pot performa, nu trec examenele de titularizare sau obțin note foarte mici. Prin urmare, calitatea învățământului a scăzut”, a mai adăugat Ciprian Necula.
Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene avertizează că problema deficitului de profesori se va acutiza în anii următori, atât în România cât și în alte țări, în contextul în care mulți dascăli se apropie de pensionare. Lituania conduce în acest aspect cu cei mai mulți profesori cu vârste de peste 55 de ani, urmată de Italia, Grecia și Bulgaria. În România, aproape 21% dintre cadrele didactice au vârsta de peste 55 de ani. Mulți tineri afirmă că nu doresc să lucreze în învățământ din cauza salariilor mici și a relațiilor tot mai complicate cu elevii și părinții acestora.
