În a doua zi de Paște, cunoscută și sub numele de Lunea Albă, credincioșii respectă numeroase tradiții din timpuri străvechi. Această zi este dedicată vizitării rudelor și îndeplinirii unui obicei numit "umblare cu pască". Potrivit tradiției, finii merg la nași aducând cu ei colaci, pască și ouă roșii, în timp ce copiii merg la părinți.
Pe lângă aceste obiceiuri, credincioșii evită să facă anumite lucruri în a doua zi de Paște, deoarece se crede că prin Învierea lui Iisus Hristos, Raiul este deschis pentru sufletele care au fost reținute în Iad de la Adam până la venirea Mântuitorului. Aceste restricții rămân valabile până în Duminica Tomei.
Marțea din Săptămâna Luminată, cunoscută și ca Marțea Albă, este o zi de odihnă în care femeile din zonele rurale fac pomana cu pască rămasă de la Paște și beau vin roșu. Miercurea din Săptămâna Luminată este numită Sfânta Mercurie și marchează începutul muncii la câmp pentru bărbați. În schimb, conform tradiției, femeile nu au voie să muncească în această zi, deoarece se crede că acest lucru aduce ghinion și lipsa hranei în casă.
Vinerea din Săptămâna Luminată, cunoscută ca Vinerea Scumpă sau Fântănița, este sărbătorită în cinstea Izvorului Tămăduirii. Potrivit credincioșilor, Maica Domnului a construit o fântână care are apă doar în această zi, deoarece se crede că acesta este un izvor dătător de viață. Această zi este în contrast direct cu Vinerea Mare, în care credincioșii se reculeg și se pregătesc pentru sărbătoarea Paștelui.
În concluzie, săptămâna care urmează Duminicii Paștelui este plină de tradiții și obiceiuri, dar și de respectarea unor restricții, în semn de închinare și credință în Învierea lui Iisus Hristos.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
