Râurile au secat în 2023 la cele mai mari rate din ultimele trei decenii
În 2023, râurile din întreaga lume au experimentat cele mai mari scăderi ale nivelului apei din ultimele trei decenii, având un impact major asupra aprovizionării cu apă, conform unui raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM). Peste 50% dintre bazinele hidrografice globale au înregistrat condiții anormale, cu o majoritate semnificativă raportând deficituri de apă. Situația nu este o noutate, având în vedere că și anii anteriori, 2021 și 2022, au fost caracterizați de condiții similare.
Regiunile afectate de secetă severă și de niveluri scăzute ale râurilor includ zone întinse din America de Nord, Centrală și de Sud, unde râuri celebre precum Amazon și Mississippi au atins cele mai scăzute niveluri ale apei înregistrate vreodată. În paralel, bazinele marilor râuri din Asia și Oceania, precum Gange, Brahmaputra și Mekong, au raportat condiții de apă sub normal pe aproape tot terenul lor.
Raportul subliniază că aceste schimbări climatice influențează nu doar distribuția apei, ci contribuie și la apariția de inundații extreme în diverse colțuri ale planetei, uneori chiar simultan cu perioade severe de secetă. Anul 2023 a fost marcat ca fiind cel mai cald an înregistrat, fapt ce reflectă un model climatic extrem și imprevizibil.
Specialiștii de la OMM au evidențiat că fenomenele meteorologice naturale, cum ar fi trecutul recent de la La Niña la El Niño, au influențat aceste tendințe. La Niña se referă la o răcire temporară a suprafeței apelor din zona Pacificului, în timp ce El Niño descrie o încălzire similară. Expertiza științifică sugerează însă că degradarea mediului climatic amplifică efectele acestor fenomene, complicând previziunile.
Declarațiile secretarului general al OMM, Celeste Saulo, subliniază gravitatea situației, numind apa „canarul din mina de cărbuni a schimbărilor climatice”. Ea a cerut măsuri imediate, subliniind că aproximativ 3,6 miliarde de oameni se confruntă cu acces insuficient la apă pentru cel puțin o lună pe an, iar acest număr ar putea ajunge la peste 5 miliarde până în 2050.
„Creșterea temperaturilor a accelerat ciclul hidrologic, făcându-l mai neregulat și imprevizibil. Acesta duce la provocări tot mai mari legate de cantitatea de apă disponibilă. O atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate, ceea ce duce la precipitații abundente. În același timp, evaporarea sporită și uscarea solului amplifică problemele de secetă”, a adăugat ea.
Aceste condiții climatice extreme amenință securitatea nouă a apei la nivel mondial, ceea ce ar putea avea consecințe grave asupra vieților oamenilor, ecosistemelor și economiilor globale.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
