Româncele sunt cele mai nefericite din Uniunea Europeană și se numără printre cele mai nefericite din lume. Aceasta este concluzia Hologic Global Women’s Health Index, un sondaj global cuprinzător care măsoară bunăstarea femeilor din 143 de țări și teritorii, scrie Realitatea Star. România se situează pe locul 65 în lume, cu un scor de 54 din 100, unde 0 reprezintă cel mai rău posibil și 100 cel mai bun. Concret, doar femeile din Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova și Albania sunt mai nefericite decât româncele, la nivel european. La nivel mondial, femeile din țări precum Tadjikistan, Uzbekistan sau Kazahstan sunt mai fericite decât cele din România. Cele mai fericite femei din lume se găsesc în Taiwan, Kuweit, Austria, Germania și Elveția, în timp ce cele mai nefericite trăiesc în Bahrain, Burkina Faso, Ucraina, Afganistan și Sierra Leone. Un expert în dezvoltare personală și un psiholog au explicat ce la face pe femeile din România atât de nefericite. Accesul limitat la îngrijire preventivă, prioritățile zilnice legate de un nivel de trai scăzut și impactul negativ al pandemiei asupra sănătății emoționale sunt doar câteva dintre factorii care contribuie la această situație. Punctajul pentru îngrijirea preventivă a scăzut de la 30 la 23 în ultimul an. Lipsa screeningurilor și a controalelor medicale regulate contribuie la probleme de sănătate nedetectate și netratate la timp. Asta se vede și în raportul Eurostat, care arată că România are cel mai mare număr de decese atât din cauze prevenibile, cât și din cauze tratabile din Uniunea Europeană. „Din punctul de vedere al sănătății și al stării de bine fizice, dacă ne comparăm cu celelalte femei din Uniunea Europeană, sigur că nu avem același sistem de sănătate și același succes. Pentru că femeile din celelalte țări au mai mult timp pe care să îl dedice propriei persoane și sistemul de sănătate este conceput astfel încât prevenția să fie pe prim-plan. La noi se ajunge la medic atunci când ai deja o problemă, deci se complică lucrurile”, explică psihologul Keren Rosner. Totodată, indexul pentru nevoile de bază a scăzut de la 80 la 74, indicând dificultăți în asigurarea alimentelor și a unui adăpost adecvat. Româncele s-au confruntat cu o creștere a responsabilităților casnice și de îngrijire, precum și cu incertitudinea economică, ceea ce a dus la o agravare a stării lor emoționale. Izolarea socială și lipsa de sprijin din partea familiei și comunității contribuie la sentimentul de nefericire. Româncele fac cea mai mare parte din treburile casnice, arată numeroase studii, iar asta le lasă fără timp, potrivit realitatea.net. Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!