Situația sărăciei în România în anul 2023: cifre și perspective
Situația sărăciei în România în anul 2023: cifre și perspective
În România anului 2023, unul din cinci români a fost afectat de sărăcie, iar 21,1% dintre locuitori trăiau în gospodării cu venituri sub pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. Această informație a fost publicată vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Datele arată că, pe baza veniturilor totale disponibile, cele care nu includ valoarea consumului din resurse proprii, rata sărăciei relative (AROP) a scăzut cu doar 0,1 puncte procentuale comparativ cu anul precedent. Astfel, numărul total al persoanelor sărace a fost de aproximativ 3,970 milioane, cu 59.000 mai puține decât în 2022.
Sărăcia în rândul bărbaților și femeilor
Distribuția pe sexe indică faptul că, în 2023, bărbații au fost mai afectați de sărăcie decât femeile, cu o diferență de 0,5 puncte procentuale (21,3% față de 20,8%). Cele mai afectate grupe de vârstă au fost persoanele între 0-17 ani (29,6%) și cele între 18-24 ani (24%). De asemenea, gospodăriile cu minori și tineri între 18-24 ani dependenți au avut o rată a sărăciei de 25,1%, o valoare cu 9,1 puncte procentuale mai mare decât în cazul celor fără minori și tineri dependenți.
Impactul pensiilor și transferurilor sociale
INS subliniază importanța pensiilor și a transferurilor sociale în menținerea populației deasupra pragului sărăciei. „Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populație (47,1%) s-ar fi aflat sub pragul sărăciei relative, situația fiind deosebit de gravă pentru persoanele de peste 65 de ani (86,6%) și pentru cele din grupa de vârstă 55-64 de ani (49,4%),” notează INS.
Deprivarea materială și socială
Din datele oficiale reiese că rata de deprivare materială și socială severă a scăzut cu 4,5 puncte procentuale față de 2022, ajungând la 19,8%. Numarul total al persoanelor afectate de acest tip de deprivare a fost de 3,739 milioane, dintre care 44,9% erau bărbați și 55,1% femei. Cele mai afectate grupe de vârstă au fost persoanele de peste 65 de ani (23,7%) și cele de până la 18 ani (22,6%).
Implicațiile asupra muncii
Un total de 718.000 de persoane sub 65 de ani trăiau în gospodării cu o intensitate foarte redusă a muncii, adică gospodării în care adulții au desfășurat activități solicitând mai puțin de 20% din capacitatea lor de muncă. În 2023, procentul acestor persoane a crescut cu un punct procentual față de 2022, ajungând la 5,2%.
Riscul sărăciei și excluziunii sociale (AROPE)
Indicatorul AROPE este pe 2023 cel mai mare pentru categoria de vârstă 0-17 ani (39,0%) și pentru tinerii de 18-24 ani (31,1%). În rândul celor de 25-49 de ani, acesta este ceva mai scăzut, la 28,8%. Persoanele de 65 de ani și peste au un risc de 32,3% de sărăcie sau excluziune socială.
Din totalul persoanelor ocupate de 18 ani și peste, 22,8% s-au aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 38,9% din rândul persoanelor neocupate. Riscul sărăciei este mai mic în gospodăriile fără minori și tineri dependenți (29,4%) față de cele cu tineri dependenți.
Incidența sărăciei după tipul de gospodărie
În anul 2023, gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți au avut cea mai mare incidență a indicatorului AROPE (68,6%), urmate de gospodăriile monoparentale (45,3%). În ciuda provocărilor economice, gospodăriile fără copii dependenți au înregistrat o variabilitate mai redusă a riscului de sărăcie.
Distribuția geografică a sărăciei și excluziunii sociale
Regiunea Sud-Est a înregistrat cea mai mare rată a riscului de sărăcie și excluziune socială în 2023 (45,3%), urmată de Sud-Vest Oltenia (40,5%). Regiunea București-Ilfov a avut cea mai mică rată a sărăciei (12,3%).
Prin aceste date, INS oferă o imagine clară și complexă a sărăciei în România anului 2023, subliniind necesitatea unor măsuri de sprijin social și economic pentru categoriile cele mai vulnerabile.
