Test de muestra de scaun poate accelera diagnosticul autismului
Test de muestra de scaun poate accelera diagnosticul autismului
Un test de rutină, bazat pe o mostră de scaun, ar putea permite medicilor să depisteze precoce tulburarea de spectru autist, rezultând într-un diagnostic și un suport mai rapid. Această concluzie a fost trasă de oamenii de știință care au observat diferențe semnificative între microbii din intestinele persoanelor autiste și ale celor neurotipice, informează The Guardian.
Profesorul Qi Su de la Universitatea Chineză din Hong Kong a subliniat: "În mod obișnuit, durează între trei și patru ani pentru a confirma un diagnostic de autism, majoritatea copiilor fiind diagnosticați la șase ani. Panoul nostru de biomarker microbiom are o performanță ridicată la copiii sub patru ani, ceea ce poate facilita un diagnostic precoce".
Autismul a devenit tot mai frecvent în ultimele decenii datorită unei conștientizări sporite și a lărgirii criteriilor de diagnosticare. În Regatul Unit și în multe țări occidentale, se estimează că aproximativ una din 100 de persoane se situează pe spectrul autist. Studiile pe gemeni sugerează că între 60% și 90% din cazurile de autism au o cauză genetică. Alți factori importanți includ vârsta părinților, complicațiile la naștere și expunerea la poluare și pesticide în timpul sarcinii.
Manifestările autismului variază, de la copiii care nu răspund la numele lor și evită contactul vizual, până la adulți care au dificultăți în a înțelege gândirea neurotipicilor și devin anxioși când rutina zilnică este perturbată.
De mult timp, cercetătorii știu că persoanele autiste au o diversitate microbiană intestinală redusă, dar nu este clar dacă acest lucru contribuie la autism sau este o consecință a acestuia. Pentru a investiga acest aspect, Su și echipa sa au analizat probe de scaun de la 1.627 de copii cu vârste între 1 și 13 ani, printre care se aflau și copii autiști. Probele au fost examinate pentru bacterii, viruși, ciuperci și archaea.
În jurnalul Nature Microbiology, cercetătorii detaliază diferențele semnificative între microbii intestinali ai copiilor cu și fără autism. Au fost identificate 51 de tipuri de bacterii, 18 virusuri, 14 archaea, șapte ciuperci și numeroase căi metabolice modificate la copiii autiști. Folosind învățarea automată, o ramură a inteligenței artificiale, oamenii de știință au putut identifica copiii autiști cu o precizie de până la 82%, bazându-se pe 31 de microbi și funcții biologice digestive.
Studiul a dezvăluit și alte schimbări semnificative, diverse căi metabolice legate de energie și neurodezvoltare fiind perturbate la copiii autiști. "Deși factorii genetici joacă un rol major în autism, microbiomul ar putea acționa ca un factor contributiv, modulând răspunsurile imune, producția de neurotransmițători și diverse căi metabolice", a precizat Su. "Acest lucru nu indică neapărat o cauzalitate directă, dar sugerează că microbiomul ar putea influența severitatea sau expresia simptomelor autismului".
Dacă ipotezele cercetătorilor sunt corecte și perturbarea microbiomului afectează severitatea autismului, aceasta ar putea deschide calea pentru intervenții personalizate care utilizează dieta sau probiotice pentru a diversifica microbiomul la persoanele autiste.
Sursa: news.ro