O „bombă cu ceas” sau o minune a naturii: O pădure uriașă a apărut în locul marelui lac de acumulare din Ucraina distrus de Rusia
Inapoi

O „bombă cu ceas” sau o minune a naturii: O pădure uriașă a apărut în locul marelui lac de acumulare din Ucraina distrus de Rusia

Postat pe 23 Jul 2025

Update cu 4 zile în urmă

Timp de citire: 10 minute

Articol scris de: Ion Ionescu

Image Description
Externe
La doi ani după ce barajul Nova Kahovka a fost distrus în Ucraina, natura a pus din nou stăpânire pe pământurile care cândva formau fundul celui mai mare mare lac de acumulare de pe râul Nipru, transformând întreaga regiune într-un „mare experiment natural în desfășurare”. Uriașa pădure care a renăscut spectaculos pe locul fostului rezervor ar putea, însă, să dispară la fel de repede cum a apărut, relatează The Guardian. La extremitatea sudică a celei mai mari insule fluviale din Europa a apărut o nouă priveliște vastă și neașteptată. De pe vârful unui perete stâncos de pe insula Hortiția se poate vedea privind în jos o mare de sălcii tinere care se leagănă în vânt și lagune limpezi în care se oglindește peisajul înconjurător. Unii copaci au deja mai mulți metri înălțime, însă este o pădure tânără. Cu doar câțiva ani în urmă, tot ce se vede azi aici se afla sub apă. „Aceasta este Veliki Luh – Marea Pajiște”, a spus Valeri Babko, un fost profesor de istorie și veteran de armată, stând pe malul fostului rezervor în dreptul satului Malokaterinivka. „Este un teren antic, mitic din folclorul ucrainean. Gândiți-vă la toți acei cazaci care galopau prin văile lui atât de dens împădurite încât soarele abia reușea să străpungă [vegetația]”, a povestit Babko. Acel peisaj istoric a dispărut în 1956, atunci când Uniunea Sovietică a terminat construcția barajului și hidrocentralei Kahovka, iar întreaga regiune a fost inundată. Ceea ce a fost odată leagăn al culturii și biodiversității a devenit un lac de acumulare, iar ecosistemul plin de viață a fost îngropat sub apă. În 2023, apa a fost folosită ca o armă: barajul Nova Kahovka de pe râul Nipru, aflat sub controlul forțelor rusești, a fost aruncat în aer. Rusia neagă că ar fi făcut acest lucru. Regiunile aflate în aval față de baraj au fost inundate, apa și sedimentele distrugând mai multe sate și omorând zeci sau chiar sute de oameni. Aproape un milion de oameni au pierdut principala lor sursă de apă potabilă. La doi ani după dezastru, soarta rezervorului este încă una incertă. Oamenii de știință spun că ceea ce s-a întâmplat aici reprezintă atât o „întoarcere la viață” pentru ecosistem și animale sălbatice, cât și o „bombă cu ceas” imprevizibilă și potențial toxică. Imediat după bombardament, lacul de acumulare Kahovka arăta ca un deșert plin de noroi uscat și crăpat. Acum, plantele cresc atât de abundent încât ai avea nevoie de o coasă pentru a traversa regiunea. Dincolo de rămășițele organismelor acvatice care au trăit cândva în lac se găsește o mare de copaci tineri care se întinde dincolo de orizont și înspre centrala nucleară Zaporojie, care a fost ocupată de trupele ruse. Întregul fost rezervor, acoperit acum de vegetație, avea o suprafață de peste 2.150 de kilometri pătrați – mai mare decât orașul New York și cele cinci cartiere ale sale. Ecosistemul Niprului inferior nu doar că își revine, dar chiar evoluează, potrivit ultimului raport al Grupului de lucru privind consecințele de mediu ale războiului din Ucraina (UWEC). Fostul lac de acumulare s-a umplut acum de sălcii, plopi și zone umede uriașe. Au reapărut sturionii, o specie în pericol critic de dispariție, în apele râului și mistreți și alte mamifere în păduri. Există și semne ale unei regenerări spontane a naturii pe o întindere uriașă de luncă inundabilă. „Asistăm la apariția unui sistem uriaș de păduri inundabile naturale”, a spus Oleksii Vasiliuk, șeful Grupului ucrainean pentru conservarea naturii și coautor al unui raport întocmit în 2025 despre lacul Kahovka pentru UWEC. „Nu este un proiect organizat. Pământul însuși se întoarce la viață.” Aproximativ 40 de miliarde de noi arbuști au apărut de când barajul a fost distrus, ceea ce ar putea duce la formarea celei mai mari păduri inundabile în zona de stepă a Ucrainei, arată raportul. Pentru Ucraina, Marea Pajiște reprezintă și o ocazie bună de a atrage noi fonduri pentru reconstrucția țării. „Restaurarea ecosistemelor naturale de apă dulce de-a lungul unei întinderi de 250 de kilometri pe Niprul inferior ar putea fi cel mai mare proiect de acest gen în Europa”, a spus Eugen Simonov, coordonator internațional al organizației Râuri fără frontiere. Recuperarea naturii nu este, însă, garantată. O mare parte din fostul lac de acumulare rămâne inaccesibilă din cauza bombardamentelor și a terenului minat. Contaminarea chimică și cu metale grele este o îngrijorare tot mai mare pentru cercetători. În următorii cinci ani, 80% din ecosistemul original care s-a pierdut odată cu construcția barajului se va reface, iar biodiversitatea zonei de luncă inundabilă își va reveni semnificativ în doar doi ani, potrivit unui raport publicat în revista Science. Dacă i se va permite să se regenereze, Kahovka ar putea deveni una dintre cele mai mari ecosisteme continue de apă dulce din Europa, rivalizând chiar și cu Delta Dunării la capitolul importanței ecologice. Noua pădure, însă, ar putea dispărea la fel de repede precum a apărut. „Dacă barajul hidroelectric va fi reconstruit, această pădure tânără și toate organismele pe care le susține acum se vor pierde din nou”, a avertizat Vasiliuk. Compania energetică de stat Ukrhidroenergo a anunțat deja că intenționează să reconstruiască hidrocentrala Kahovka. Pentru unii oficiali, acest lucru reprezintă o întoarcere la normalitate. „Reconstruirea barajului în felul în care era nu ar fi o recuperare, ci un enorm ecocid”, a spus Vasiliuk. „Ar distruge o pădure tânără și spontană înainte să avem măcar șansa să o înțelegem.” „Dacă Ucraina alege să protejeze Veliki Luh, nu va salva doar un peisaj, ci va alege să creadă în propriul ei viitor”, a spus și Simionov. Pentru oamenii care trăiau în zonă, distrugerea barajului a fost un dezastru, dar din punct de vedere științific, acesta este un eveniment foarte rar, potrivit ecologului Oleksandra Șumilova. „Cum poate fi restabilit un ecosistem? Este un mare experiment natural. Și este în continuă desfășurare.”
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din brasov

-
-

18:00

Vicepremierul Dragoș Anastasiu oferă noi explicații în scandalul „Mită la ANAF” | VIDEO

„Compania noastră era reglementată astfel încât trebuia rambursat TVA. Trei ani de zile am fost anchetați, fără să ni se reproșeze nimic. Totuși, s-a deschis urmărirea penală doar pentru că dosarul era prea mare ca să fie închis”, a spus el. A urmat un control ANAF în care, potrivit vicepremierului, „o inspectoare a propus reconstituirea statelor de plată pe 5 ani” sau apelarea la o firmă „recomandată”, într-un scenariu care
Image Description

17:57

INS: Numărul pasagerilor care au circulat cu trenul a scăzut cu 7,5%

Scăderea numărului pasagerilor – În ceea ce privește transportul feroviar de mărfuri, volumul mărfurilor a înregistrat o scădere cu 18,5% față de trimestrul I 2024, consemnându-se creștere doar la tranzit, cu 47,7%. Au fost transportate 9,034 milioane tone mărfuri, din care 79,9% în transport național. Ponderi semnificative în totalul mărfurilor transportate au fost înregistrate pentru diviziunile cocs, produse rafinate din petrol (26,5%) și cărbune și lignit; țiței și gaze naturale
Image Description

17:57

Producția de grâu ar putea atinge un nivel record în 2025

‘După doi ani de probleme, în 2023 și 2024, producătorii români au beneficiat de condiții favorabile în primăvara acestui an. Ploile abundente din aprilie-mai au refăcut umiditatea solului și au condus la o dezvoltare productivă consistentă. Cu un randament mediu estimat de 4,97 tone/hectar, estimările pentru sezonul 2025/2026 variază între 13,3 și 14 milioane tone, ceea ce ar reprezenta o creștere spectaculoasă și un nivel record al producției de grâu
Image Description

17:24

CNPP: 11.685 de beneficiari de pensii de serviciu, în iunie 2025

Cei mai mulți pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor, respectiv 5.680, dintre care 2.558 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.258 lei. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României au beneficiat, în iunie a.c, 798 persoane (698
Image Description

06:25

EXCLUSIV Mofetele din România: O resursă rară pentru Sănătate

Emanațiile naturale de dioxid de carbon din zonele post-vulcanice ale României sunt o resursă rară, întâlnită doar în câteva locuri din lume. Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România, evidențiază valoarea lor terapeutică și potențialul turistic. În acest articol, explorăm ce sunt mofetele și cum pot contribui la sănătate și turism. „Sunt foarte folositoare pentru cei care au probleme efective de circulație periferică,” explică Nicu Rădulescu. Aceste
Image Description

Recente din Romania

-
-

19:14

- Dambovita - Comuna Braniștea, în sărbătoare, pe 10 august

Se anunță petrecere, la Braniștea, pe 10 august. Comunitatea locală este invitată să se bucure de un eveniment special, organizat de primărie, pentru a marca Ziua Comunei. Administrația locală a pregătit un program pentru toate gusturile, care se va derula pe Izlazul comunal, la intrarea în Titu. Încă de la ora 14.00 se va deschide târgul tradițional, urmat de un spectacol prezentat de tinere talente locale, iar apoi vedete românești
Image Description

19:12

- Maramures - Polițist de frontieră din Maramureș – erou în timpul liber! A salvat patru persoane dintr-un autovehicul răsturnat într-o râpă

Azi, în jurul orei 16:00, agentul principal de poliție Hera Ioan, din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Poienile de sub Munte, a salvat patru persoane aflate într-un autovehicul de teren răsturnat într-o râpă, în zona Vârfului Budescu, în Munții Maramureșului, la o altitudine de aproximativ 1.500 de metri. Deși se afla în timpul liber, într-o drumeție montană, colegul nostru a observat vehiculul căzut într-o zonă abruptă și a reacționat imediat.
Image Description

19:09

- Alba - Vremea în Alba, săptămâna 28 iulie – 3 august. Mai răcoros, ploi și furtuni. Prognoza meteo pe zile, în localități din județ

Vremea în Alba, săptămâna 28 iulie – 3 august: temperaturile scad considerabil săptămâna viitoare. Se va ajunge la maxime de 22-25 de grade, marți și miercuri. Apoi temperaturile cresc iar și se va ajunge la 28-29 de grade, în weekend. Sunt anunțate ploi și furtuni aproape în fiecare zi. La finalul săptămânii, se înseninează. La munte, maximele vor varia între 15 și 23 de grade. Dimineața de duminică, 27 iulie,
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
brasov WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Ion Ionescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul brasov
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete