Mănăstirea Sinaia, o bijuterie istorică de trei secole
Situată la altitudinea de 860 de metri, mănăstirea Sinaia se bucură de o istorie de peste trei secole și de o poziție privilegiată în apropierea celebrului Castel Peleș. Construită între anii 1690 și 1695 de Mihai Cantacuzino, mănăstirea este inclusă în lista monumentelor istorice ale României. Îndrumat de vizita sa la Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai în anul 1681, Cantacuzino a dedicat acest locaș Adormirii Maicii Domnului.
Ansamblul inițial al mănăstirii includea o biserică mică, cunoscută astăzi sub numele de „biserica veche”, și un patrulater de chilii înconjurat de ziduri groase, având dimensiuni de 30 pe 40 de metri. Între anii 1843 și 1846, s-a construit partea „nouă” a mănăstirii, care cuprinde două corpuri de chilii și Biserica Mare, dedicată „Sfintei Treimi.”
Lucrările de renovare a Bisericii Mari au avut loc între 1897 și 1903, sub supravegherea arhitectului George Mandrea. Acesta a combinat elemente ale stilurilor brâncovenesc și moldovenesc, iar pictura inițială, realizată de D. Cătulescu, a fost înlocuită cu una în stil neo-bizantin, creată de artistul danez Aage Exner.
Biserica Mare are un plan triconc și dimensiuni impresionante: 30 metri lungime, 15 metri lățime și peste 25 metri înălțime. În pronaosul său pot fi observate picturi care o reprezintă pe Maica Domnului, dar și figuri istorice importante, precum mitropolitul Iosif Gheorghian, regele Carol I și regina Elisabeta, alături de fiica lor, prințesa Maria. Ctitorul Mihail Cantacuzino este de asemenea prezent în aceste reprezentări artistice, consolidând astfel legătura sa cu acest loc sacru.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
