Impactul dietei asupra imbatranirii: ce alimente sa consumam si ce sa evitam

Dieta joacă un rol esențial în procesul de îmbătrânire, unele alimente având un efect negativ asupra sănătății noastre. Un studiu recent indică faptul că o dietă mediteraneană, bogată în antioxidanti precum nucile și peștele, poate ajuta la încetinirea îmbătrânirii și la protejarea sănătății cognitive. Pe de altă parte, consumul iresponsabil al anumitor alimente poate avea efecte adverse.

De exemplu, cercetările sugerează că consumul a mai mult de șase cești de cafea pe zi poate duce la micșorarea volumului creierului și la un risc crescut de demență. Totuși, atunci când este consumată în mod moderat, între 1,5 și 3,5 cești pe zi, cafeaua poate oferi beneficii, precum îmbunătățirea forței musculare și reducerea riscurilor de boli cardiovasculare.

Lactatele, în general, pot fi benefice în prevenirea bolilor cardiovasculare, a osteoporozei și a cancerului colorectal. Însă, laptele integral, care conține grăsimi, poate să crească riscurile de cancer de prostată, boala Parkinson, declin cognitiv și îmbătrânire biologică accelerată din cauza conținutului său ridicat de grăsimi, care poate provoca inflamații.

Un alt factor de risc este consumul excesiv de alimente picante. Un studiu a arătat că adulții în vârstă care consumau peste 50 de grame de chili pe zi aveau performanțe cognitive mai scăzute. De asemenea, un consum ridicat de sodiu este asociat cu tensiune arterială crescută, ceea ce sporește riscul de accident vascular cerebral, boli de inimă și alte afecțiuni cronice legate de vârstă. Ghidurile dietetice recomanda o limită zilnică de 2.300 de miligrame de sodiu, însă majoritatea persoanelor din statele vestice depășesc acest prag.

Dietele sărace în carbohidrați, cum ar fi cea ketogenică, pot influența îmbătrânirea organelor și performanța creierului, dar nici consumul excesiv de carbohidrați nu este o opțiune sănătoasă, deoarece poate duce la inflamații.

În concluzie, moderatia este cheia unei diete sănătoase. De asemenea, sucurile dietetice și utilizarea crescută a îndulcitorilor artificiali au fost legate de riscuri mai mari de demență și boli cardiovasculare. Acești îndulcitori pot induce creierul în eroare, simțindu-se astfel ca și cum ar consuma zahăr, ceea ce duce la inflamații.