Primul caz de holeră în Bulgaria după mai bine de un secol
Primul caz de holeră în Bulgaria după mai bine de un secol
Bulgaria a raportat un caz rar de holeră, primul înregistrat pe teritoriul său după peste 100 de ani. Este vorba despre un cetățean indian în vârstă de 23 de ani, care a călătorit recent în New Delhi, India, între 13 august și 2 septembrie. Informația a fost comunicată de Ministerul bulgar al Sănătății, conform publicației Novinite.
Potrivit Inspectoratului Regional de Sănătate Sofia, pacientul a început să prezinte simptome de diaree acută pe 3 septembrie. Diagnosticul de holeră a fost confirmat ulterior de Laboratorul Național de Infecții Bacteriene Periculoase. Acum, pacientul este izolat în Departamentul de Boli Parazitare și Infecțioase, unde medicii au declarat că starea sa de sănătate este stabilă și bună.
De asemenea, un contact apropiat al pacientului, care locuiește cu acesta, a fost plasat în carantină ca măsură de precauție. Deși testul pentru holeră al acestei persoane a fost negativ, ea primește tratament profilactic cu antibiotice. Ancheta epidemiologică este în curs de desfășurare, dar până acum nu au fost identificate alte contacte suplimentare. Este important de menționat că pacientul nu a frecventat locuri publice sau restaurante în perioada petrecută în Bulgaria.
Autoritățile medicale din Bulgaria au luat măsuri stricte pentru a preveni răspândirea bolii. Acestea includ intensificarea dezinfectării unității medicale și utilizarea echipamentului de protecție de către personalul medical.
Holera a fost o problemă majoră în Bulgaria până la începutul anilor 1920, ultima epidemie serioasă având loc între 1914 și 1918, urmată de un singur caz în 1921. Această boală diareică acută este cauzată de ingestia de alimente sau apă contaminate cu bacteria Vibrio cholerae și afectează anual între 1,3 și 4 milioane de persoane la nivel global, dintre care între 21.000 și 143.000 decedează.
Holera se transmite pe cale fecal-orală, cel mai adesea prin apă și alimente contaminate. Simptomele includ diaree și vomă, care pot varia ca intensitate. Majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă simptome severe, însă în cazuri grave, pierderile semnificative de lichide pot duce la complicații letale. Tratamentul de urgență implică administrarea rapidă de lichide și electroliti, precum și antibiotice pentru a scurta durata infectării. De asemenea, rehidratarea este esențială pentru supraviețuire.
