Clasamentul bunăstării copiilor: Ţările de Jos, Danemarca și Franța în frunte
Conform unui raport UNICEF, Ţările de Jos și Danemarca se află în fruntea clasamentului bunăstării copiilor, urmate de Franța pe locul trei, Portugalie și Irlanda. Studiul a analizat date din 43 de țări membre ale OCDE și Uniunii Europene și arată o imagine diversificată a bunăstării copiilor.
România ocupă locul 16 din cele 36 de țări cu venituri ridicate incluse în raport. Însă, raportul dezvăluie și o combinație de rezultate variate pentru România, care se află pe locul cinci în domeniul sănătății mintale, dar pe locuri mai puțin favorabile în sănătatea fizică (locul 32) și competențe (locul 26).
Notăm că, în perioada 2018-2022, nivelul de satisfacție în viață în rândul copiilor români de 15 ani a scăzut de la 85% la 81%, potrivit informațiilor de pe unicef.org. Aceasta tendință îngrijorătoare coincide cu impactul pandemiei de COVID-19, care a dus la un declin al performanțelor școlare în multe dintre țările analizate.
Directorul UNICEF Innocenti, Bo Viktor Nylund, a menționat că, înainte de pandemie, mulți copii se confruntau cu dificultăți. „Acum, în fața unei incertitudini economice tot mai mari, țările trebuie să acorde prioritate educației, sănătății și bunăstării copiilor pentru a le asigura o viață fericită”, a declarat el.
Un alt aspect important este că, în cele 43 de țări analizate, aproximativ 8 milioane de copii de 15 ani nu au un nivel funcțional de alfabetizare și aritmetică, ceea ce le îngreunează înțelegerea unui text de bază. Cele mai mari proporții de copii necalificați s-au înregistrat în Bulgaria, Columbia, Costa Rica, Cipru și Mexic.
Cu toate acestea, raportul arată și progrese relevante, cum ar fi scăderea sinuciderilor în rândul adolescenților și creșterea ratelor de finalizare a școlii. Recentele scăderi ale satisfacției în viață ridică semne de întrebare în privința sănătății mintale a copiilor. De remarcat este că Japonia este singura țară care a înregistrat o creștere semnificativă în acest domeniu.
„Având în vedere amploarea provocărilor cu care se confruntă copiii, avem nevoie de o abordare coerentă, holistică, care să vizeze întreaga perioadă a copilăriei și care să răspundă nevoilor copiilor în fiecare etapă a vieții lor”, a concluzionat Nylund.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail