Obiceiuri și simboluri de Anul Nou în datina românească
Ultima zi a anului vechi și prima zi a celui nou sunt marcate de tradiții și obiceiuri străvechi în România. În Muntenia, se umblă cu capra, iar în Moldova cu ursul. În Bucovina, colindătorii, cunoscuți sub numele de „măscați”, își fac apariția, iar pe masa din noaptea de Revelion se pun vasc, struguri și smochine, ca simboluri ale belșugului.
Cercetătorul Șerban Anghelescu, în lucrarea sa „Sărbători de iarnă”, vorbește despre amestecul vechilor sărbători pagane cu tradițiile creștine, observând că perioada dintre Crăciun și Bobotează este încărcată de obiceiuri și colinde. „Colindatul ocupă aproape tot teritoriul celor douăsprezece zile”, spune el, specificând simbolurile colindătorilor în diverse zone. De exemplu, în Moldova și Muntenia, se obișnuiește umblatul cu Capra de Anul Nou, iar în Transilvania, se colindă de Crăciun.
Vlad Manoliu, în volumul „Sărbători românești”, menționează activitățile specifice din fiecare zonă. În Muntenia, tinerii umblă cu urături speciale, fiind conduși de un preot care poartă o căldărușă cu apă sfințită. Aceștia îi stropesc pe cei vizitați și, în unele cazuri, stăpânii casei trebuie să se lupte cu iordanitorii pentru a primi daruri.
Antoaneta Olteanu în „Calendarele poporului român” oferă sfaturi despre cum gospodarii ar trebui să se pregătească pentru sfârșitul anului. Acestea includ verificarea stării animalelor și a proviziilor, astfel încât să se asigure o bună întreținere a gospodăriei. De exemplu, se vorbește despre importanța aerisirii pivnițelor și a curățeniei în grajduri.
În tradițiile românești, luna decembrie a fost numită și Undrea, Luna lui Cojoc sau Ningau. Obiceiurile, cum ar fi Plugusorul, aduc împreună comunitățile în jurul unor ritualuri agrare, simbolizând nașterea pâinii și unitatea satului. Mersul cu Buhaiul, o tradiție păstrată timp de sute de ani, are loc în ajunul Anului Nou și implică grupuri de urători îmbrăcați în costume tradiționale care răsplătesc gazdele cu mere și nuci.
Jocurile populare de Anul Nou, cum ar fi Jocul Ursului și Jocul Caprei, omniprezente în satele românești, aduc fertilitate și prosperitate. Umblatul cu Sorcova, practicat în special de copii, este o ritualizare a dorinței de sănătate și belșug.
Superstițiile legate de Anul Nou sunt, de asemenea, deosebit de importante. Se crede că este benefic să avem bani în buzunar în noaptea dintre ani, iar prima persoană care intră în casă în prima zi a anului trebuie să fie un bărbat brunet, aducător de noroc. De asemenea, în noaptea de Revelion, este bine să purtăm ceva roșu și să avem haine noi pe 1 ianuarie. Tradiția interzice, de asemenea, aruncarea gunoiului sau a altor lucruri în prima zi a anului, pentru a nu risipi norocul.
Astfel, tradițiile românești legate de Anul Nou reflectă bogăția culturală a comunităților și profundele rădăcini istorice în obiceiurile strămoșești, care continuă să fie sărbătorite cu bucurie de generații întregi.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
