Obiceiuri și superstiții românești de Anul Nou
România se mândrește cu o bogată tradiție de obiceiuri și superstiții legate de Anul Nou, care diversifică sărbătorile de la sfârșitul anului. Printre cele mai cunoscute se numără Plugusorul, Mersul cu Buhaiul, Jocul Caprei și Jocul Ursului, dar și prezența vâscului și strugurilor pe mese, toate având semnificații adânci în datina populară.
În regiunile Muntenia și Moldova, tradiții ca Mersul cu Capra și Mersul cu Ursul sunt încă păstrate cu sfințenie. În Bucovina, "mascatii" aduc o atmosferă de festin, în timp ce în noaptea de Revelion, mese încărcate cu vâsc, struguri și smochine sugerează o atmosferă de belșug și prosperitate. Serban Anghelescu, expert în folclor, analizează aceste tradiții în lucrarea sa "Sarbatori de iarna", subliniind influențele vechilor sărbători păgâne, reinterpretate în spirit creștin.
Printre obiceiurile menționate, Plugusorul este o colindă agrară care datează din timpuri imemoriale și este cântată în noaptea de Anul Nou. De asemenea, Mersul cu Buhaiul, realizat în ajun, constă într-un obiect numit buhai care, prin sunetele sale neobișnuite, aduce noroc și prosperitate. Costume tradiționale, alături de ofrande precum mere și nuci, recompensează grupurile de colindători.
Jocul Ursului este altă tradiție ce aduce fertilitate și bunăstare, fiind demonstrat prin dansuri cu măști, iar Jocul Caprei, ce simbolizează renunțarea la tradițiile vechi și nașterea anului nou, oferă un spectacol folcloric deosebit.
Obiceiurile nu se opresc aici; Umblatul cu Sorcova, practicat în special de copii, folosește o ramură verde pentru a transmite sănătate și tinerețe. Potrivit cercetătorilor, acest ritual îmbină tradiția cu superstițiile legate de belșugul din anul ce vine.
Superstițiile poporului român sunt legate de măsurile pe care le avem în seara de Revelion. Se spune că este bine să avem bani în buzunare și că nu trebuie să dăm bani pe 31 decembrie și 1 ianuarie, pentru a nu rămâne fără bani. De asemenea, tradiția impune ca prima persoană care calcă pragul casei în noul an să fie un bărbat brunet, iar musafirul trebuie să aducă vâsc, pâine și sare.
Pe masa de Revelion, strugurii și smochinele sunt considerate simboluri ale belșugului. Se recomanda purtarea a ceva roșu în noaptea dintre ani și îmbrăcarea în haine noi pe 1 ianuarie, pentru a atrage norocul. Totuși, superstiții precum respectarea ordinii în gospodărie în prima zi a anului sunt esențiale, cu interdicții de a mătura sau spăla.
Conform tradițiilor, cei care dorm în ziua de Sântul Vasile vor fi lenesi tot anul, iar evitarea preparării cărnii de pasăre în ajunul Anului Nou este o normă pentru a preveni risipirea bunăstării.
Aceste obiceiuri și superstiții subliniază legătura profundă a românilor cu tradiția și natura, oferind o privire fascinantă asupra felului în care se marchează începutul unui nou an.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
