Romania, printre tarile cu cele mai mici cheltuieli pentru educatie la nivel global

Romania rămâne una dintre țările cu cele mai scăzute cheltuieli pentru educație din lume, alocând doar 3,3% din PIB în 2023, conform surselor oficiale. Deși sumele dedicate educației au crescut în ultimii ani, țara noastră ocupă locul 123 din 171 în clasamentul global.

La nivel european, doar Irlanda alocă un procent similar din PIB pentru educație, având o cheltuială de 3%. În contrast, țări precum Suedia (7,6%), Franța (5,4%) și Belgia (6,4%) investesc mult mai mult în educație.

În total, Romania a dedicat 8,1% din cheltuielile publice guvernamentale pentru educație, poziționându-se pe locul 156 în rândul țărilor, la același nivel cu state precum Trinidad, Sri Lanka, Uganda, Tonga și Pakistan. Cele mai mari cheltuieli în Uniunea Europeană ca procent din cheltuielile publice pentru educație au fost observate în Estonia (14,3%), Suedia (13,5%) și în alte țări ca Lituania, Letonia, Cipru și Malta (12,7%).

În anul 2015, 160 de state, inclusiv România, și-au asumat prin Declarația Incheon angajamentul de a aloca între 4% și 6% din PIB sau între 15% și 20% din cheltuielile publice pentru educație până în anul 2030. Aceste angajamente fac parte din Obiectivul de Dezvoltare Durabilă nr. 4, care vizează asigurarea unei educații de calitate, incluzive și echitabile pentru toți.

Chiar dacă alocările pentru educație au crescut în raport cu anii anteriori, România nu îndeplinește încă țintele stabilite de UNESCO și Declarația Incheon. Comparativ, Luxemburg investește aproape 6.000 de euro pe locuitor pentru educație, în timp ce România alocă doar 858 de euro pe locuitor. Această discrepanță plasează România pe locul 123 în topul global, la același nivel cu Tanzania și după țări precum Zambia și Anguilla.

În urma angajamentelor din strategia națională pentru dezvoltare durabilă, România își propune să îmbunătățească accesul la educație și să crească numărul tinerilor cu competențe profesionale relevante. Totuși, finanțările actuale nu sunt suficiente pentru a atinge aceste obiective ambițioase până în 2030. Cheltuielile scăzute pentru educație se traduc prin resurse limitate pentru școli, salarii mai mici pentru profesori și infrastructură învechită, ceea ce afectează pe termen lung calitatea educației.

Rezultatele recente ale testelor PISA indică faptul că 42% dintre elevii români nu reușesc să atingă nivelul 3 de competență, esențial pentru gândirea creativă, ceea ce arată dificultățile în a gândi independent și de a propune soluții originale la probleme familiare.