La polul opus, 33% cred că piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată, fără prea multe intervenții din partea statului, 5,1% nu știu, iar 0,6% nu răspund. Totodată, 58,3% dintre cei chestionați cred că tradiția și păstrarea valorilor naționale este cea mai importantă valoare pentru societatea românească, în timp ce 36,7% indică progresul și adaptarea la schimbările moderne ca fiind cea mai importantă valoare. 4,7% nu știu, iar 0,3% nu răspund. Sondaj INSCOP – O analiză mai detaliată a opțiunilor arată că o intervenție mai puternică a statului în economie este susținută de 71% dintre votanții PSD, 68% dintre votanții PNL, 61% dintre votanții USR și 57% dintre cei ai AUR. Susțin același punct de vedere: 56% dintre bărbați și 66% dintre femei, 58% dintre persoanele cu educație primară, 64% dintre cei cu educație medie, 58% dintre cei cu educație superioară, 72% dintre angajații la stat și 60% dintre cei care lucrează la privat. La polul opus, consideră că piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată, fără prea multe intervenții din partea statului: 27% dintre votanții PSD, 25% dintre votanții PNL, 38% dintre votanții USR și 37% dintre cei ai AUR. Acest punct de vedere este împărtășit de: 38% dintre bărbați, 28% dintre femei, 32% dintre persoanele cu educație primară, 31% dintre cei cu educație medie, 39% dintre cei cu educație superioară. De asemenea, consideră că tradiția și păstrarea valorilor naționale este mai importantă pentru societatea românească: 67% dintre votanții PSD, 43% dintre votanții PNL, 18% dintre votanții USR și 75% dintre cei ai AUR. Împărtășesc această părere: 57% dintre bărbați și 60% dintre femei, 39% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 56% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 63% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 66% dintre cei peste 60 de ani. Progresul și adaptarea la schimbările moderne sunt mai importante pentru: 27% dintre votanții PSD, 49% dintre votanții PNL, 77% dintre votanții USR și 24% dintre votanții AUR. Împărtășesc această părere 38% dintre bărbați și 35% dintre femei, 60% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 38% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 34% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 26% dintre cei peste 60 de ani. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, precizează că datele barometrului arată o \”polarizare generațională și educațională\” care se poate traduce în \”clivaje politice și culturale\” pe termen mediu. Aceste opțiuni sugerează o \”orientare spre securitate și stabilitate\”, mai degrabă decât spre risc și schimbare, apreciază el. În plan politic, aceste opțiuni \”creează, aparent, un teren fertil\” pentru partide sau lideri care promit protecție socială și identitate națională. Totuși, aproape 4 din 10 români pun accent pe progres și modernizare, iar aceștia se regăsesc în special în rândul tinerilor, urbanului mare și al populației cu educație superioară. Acest lucru arată că, pe termen lung, societatea românească ar putea evolua spre mai multă deschidere și modernizare, declară Remus Ștefureac. \”Barometrul Informat.ro-INSCOP arată că o mare parte a societății românești (aproximativ 60%) împărtășește valori hibride, un melanj între intervenționismul economic și conservatorismul cultural care combină reflexele stângii tradiționale (care hiperbolizează rolul statului în economie) și reflexe ale dreptei tradiționale (care pune accentul pe tradiții și valori naționale). Aceste opțiuni ale populației pot explica, parțial, adeziunea la reprezentări politice specifice populismului conservator\”, afirmă el. Remus Ștefureac adăugă că, deși România se află \”în vârful unui ciclu\” de acumulare și dezvoltare economică, \”distribuția inegală\” a avuției, sentimentul de insecuritate socială, crizele economice, inflația, diversele tendințe ideologice globale, exacerbate de \”războiul informațional\” alimentează o cultură economică în care securitatea socială și redistribuirea sunt percepute ca priorități față de eficiența pieței.