În Săptămâna Patimilor, credincioşii rememorează, pas cu pas, calea urmată de Iisus Hristos pentru mântuirea omului şi învingerea morţii, cale care culminează cu evenimentul crucial din creştinism: Învierea. Joia Mare, cunoscută şi ca Joia celor 12 Denii, Joia Neagră sau Joimăriţa, este o zi cu semnificații importante în credinţa creştin-ortodoxă. Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: Spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Împărtășaniei, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi începutul Patimilor prin vinderea Domnului. În Joia Mare, dimineaţa, oamenii obişnuiesc să meargă la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească. Seara, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii, ce reprezintă cele 12 popasuri pe care le-a făcut Fiul lui Dumnezeu pe drumul crucii. Tot în Joia Mare se duce la biserică pâine, care va fi sfinţită de preot, stropită cu vin şi împărţită enoriaşilor în noaptea de Înviere. Pentru cele 12 evanghelii, iar una dintre lumânări poate fi dusă pentru a fi aprinsă în Noaptea de Înviere. După terminarea slujbei, cele 12 lumânări se duc acasă, urmând a fi folosite în timpul anului. Din bătrâni se spune că din Joia Mare nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca. În tradiţia populară Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morţi. În acestă zi se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare. Trdiţia spune că în noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc la vechile lor locuinţe, unde rămân până în sâmbăta dinainte de Rusalii. În această zi, creştinilor le este interzis să faci mai multe lucruri: Având în vedere ca joia a fost Sărutul lui Iuda, cel mai bine ar fi ca în această zi persoanele care se întâlnesc să nu se sărute. Chiar dacă nu s-au mai văzut de mult timp, căci gestul ar fi perceput ca o trădare. Cine doarme pe zi în Joia Mare va ramâne leneş tot restul anului. Se spunea ca vine Joimariţa să verifice femeile leneşe să vadă cât au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le face incapabile de lucru tot restul anului. În Joia Mare nu este bine a se spală deloc rufe, existând credinţa că, în caz contrar, morţii nu vor putea gusta din pomana lor, ci din lăturile şi murdaria ieşita din boarfe. Există superstiţia potrivit căreia dacă, în timpul slujbei, se va face câte un nod pentru fiecare evanghelie pe o sfoara, fetele işi vor visa alesul dacă pun respectiva sfoară sub pernă. În Joia Mare sa ard toate gunoaiele adunate de peste iarna. Se spune că în acest fel oamenii scapă de şerpii din ogradă. Printre obiceiurile din Joia Patimilor, se numără şi aprinderea focului în curtea casei, pentru ca morţii să se poată încalzi. Uneori, se obişnuieşte să se dea de pomană apă, fie se aruncă pe mormânt o găleată de apă, fie se duce apă la femeile mai bătrâne. Joia Mare este ziua dedicată copturilor pascale şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti. Străbunii credeau că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată. Iar dacă le îngropi în hotarul satului, întreg locul va fi ferit de grindină. Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!