Starea proastă a infrastructurii din România, recunoscută din secolul XVIII
România se confruntă cu o istorie îndelungată de probleme legate de infrastructură, datând încă din secolul al XVIII-lea. Călătorii străini care au vizitat țara noastră la acea vreme au observat că, după ploi, drumurile din Țara Românească se transformau în noroi, iar podurile erau inexistente, ceea ce făcea transportul ineficient și inconfortabil.
În conformitate cu cele mai recente statistici, România ocupă ultimele locuri în clasamentele europene privind starea drumurilor. Conform unui raport global de competitivitate publicat înainte de pandemia COVID-19 de către Forumul Economic Mondial, România este depășită doar de Bosnia și Herțegovina și de Republica Moldova în ceea ce privește calitatea drumurilor. Cele mai bine clasate țări sunt Olanda, Elveția, Austria și Portugalia.
În prezent, mai puțin de jumătate din drumurile României sunt modernizate, iar peste un sfert dintre acestea sunt acoperite cu pietriș sau pământ. De la căderea regimului comunist în 1989, rețeaua de drumuri naționale și județene a crescut cu mai puțin de 20%. Această stagnare se datorează, în parte, incapacitării României de a accesa fonduri europene, în timp ce numărul de autoturisme a crescut exponențial. În prezent, pe drumurile din țară circulă peste 8 milioane de autoturisme, comparativ cu 1,3 milioane în urmă cu 35 de ani.
Istoricul stării proaste a drumurilor din România este bine documentat. Într-un memoriu din 1780, Costantino Guglielmo Ludolf a menționat mlastinile din teritoriu și pericolele călătoriei prin drumurile dificil de parcurs. Alte relatări din epocă, cum ar fi cele ale lui Charles Frederic Reinhard în 1807 și F.G. Laurencon în 1822, subliniază lipsa podurilor și a mijloacelor de transport adecvate.
Condus de un sentiment similar, jurnalul de călătorie al lui Peter Dietrich Holthaus, datând din 1830, ilustrează dificultățile întâmpinate de cei care călătoreau între Brașov și București. De asemenea, ofițerul britanic Sir James Edward Alexander a descris condițiile deplorabile de transport, menționând că a fost prins de praf și a călătorit pe o banchetă improvizată.
De-a lungul anilor, ingineri și călători au raportat constant despre proastele condiții de drumuri și despre gestionarea ineficientă a rețelei de transport din Țara Românească. Această situație, care persistă și în zilele noastre, ridică întrebări cu privire la viitorul infrastructurii din România și la necesitatea unor reforme reale și eficiente.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
