Succesiunea poate fi realizată la notariat sau în instanță
Succesiunea bunurilor poate fi efectuată fie la notariat, fie în instanța de judecată, iar cea mai întâlnită opțiune de către români este cea notarială. Aceasta este preferată datorită costurilor mai reduse și a timpului mai scurt de finalizare.
Conform legilor în vigoare, dacă succesiunea nu este încheiată în termen de doi ani de la decesul persoanei decedate, moștenitorii sunt obligați să plătească, pe lângă cheltuielile notariale, și un impozit de 1% din valoarea bunurilor primite prin moștenire. Codul civil stipulează că "persoanele chemate la moștenire, fie prin lege, fie prin dorința defunctului, pot accepta sau renunța la moștenire". Totodată, termenul de opțiune succesorala este stabilit la un an de la deschiderea moștenirii, care coincide cu data decesului.
Pentru a deveni moștenitor, o persoană trebuie să accepte moștenirea, fie în mod expres, fie tacit, în termen de un an de la deces. Cei care finalizează procedura succesiunii în termen de doi ani beneficiază de scutiri fiscale. Conform Codului fiscal, "transmiterea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia, cu titlu de moștenire, nu se supune impozitului menționat la alineatul (1) dacă succesiunea a fost dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului".
Dacă procedura succesorala nu este finalizată în termenul stabilit, moștenitorii vor datora impozitul de 1%, calculat pe baza valorii totale a bunurilor moștenite, așa cum este precizat în legislația fiscală. Aceste reglementări subliniază importanța cunoașterii termenelor și procedurilor pentru a evita taxe neplăcute în cazul moștenirilor.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
