Externe
Donald Trump și-a făcut cont pe TikTok. Când era președinte voia să interzică platforma, dar s-a răzgândit
Candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, și-a făcut cont pe TikTok, platforma socială deținută de gigantul tech chinez ByteDance și pe care a încercat să o interzică atunci când era la Casa Albă. Recent, s-a răzgândit și a spus că dacă ar fi blocată în SUA i-ar întrista pe copii, care ar „înnebuni” fără TikTok. Conform Reuters, Trump a postat deja un videoclip pe contul său de TikTok sâmbătă seara. Videoclipul îl arată pe Trump salutând fanii la un eveniment sportiv din Newark, New Jersey. Contul, numit ”Președintele Donald J. Trump”, cu adresa @realdonaldtrump, a strâns rapid peste 450.000 de urmăritori. ByteDance contestă în instanțe o lege americană care a intrat în vigoare în aprilie și care îi impune să vândă TikTok până în ianuarie, anul viitor, sau platforma va fi interzisă în SUA. Casa Albă spune că vrea doar să fie schimbat proprietarul din China, din motive de securitate națională, nu să interzică TikTok. Încercarea lui Trump de a interzice TikTok în 2020, când era președinte, a fost blocată de instanțe. El a spus în martie, anul acesta, că platforma reprezintă o amenințare la securitatea națională, dar că interzicerea ei i-ar „înnebuni” pe copii și nu va face decât să întărească Meta, compania lui Zuckerberg care deține Facebook, platformă pe care Trump a criticat-o puternic. Și Joe Biden și-a făcut cont pe TikTok în luna februarie.
Articol postat cu 8 ore în urmă
Externe
Instanța a decis că Dan Morega va fi internat la psihiatrie după ce a fost prins de mai multe ori la volan, deși nu are voie să conducă
Judecătoria Sectorului 1 a dispus internarea într-o secţie de psihiatrie în cazul fostului politician Dan Ilie Morega, care în ultimele luni a fost prins în repetate rânduri la volan deşi nu mai are dreptul de a conduce din cauza problemelor medicale pe care le ale. Decizia instanţei de judecată a fost luată după ce procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care anchetează dosarul în care a fost prins conducând în Bucureşti, au contestat arestul la domiciliu impus lui Morega. „Admite cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi dispune revocarea măsurii arestului la domiciliu, luată prin Încheierea din 23.03.2024, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în dosarul nr. 8532/299/2024, definitivă prin Încheierea Tribunalului Bucureşti nr. 288/01.04.2024 faţă de inculpatul Morega Dan-Ilie, ... , aflat în executarea măsurii arestului la domiciliu. (...) Admite cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti privind luarea măsurii internării medicale provizorii, şi dispune internarea medicală nevoluntară într-o unitate specializată de asistenţă medicală a inculpatului Morega Dan-Ilie până la însănătoşire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea acestei măsuri”, este soluţia pronunţată de Judecătoria Sectorului 1, în cursul zilei de vineri. Decizia este executorie privind internarea medicală provizorie. „O copie după decizia instanţei şi copia raportului de expertiză medico-legală psihiatrică se vor comunica Directiei de Sănătate Publică Mehedinţi în vederea punerii în executare a măsurii de siguranţă a internării medicale provizorii”, a mai decis instanţa. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunţare, cu privire la soluţia asupra măsurii preventive şi în termen de 5 zile de la pronunţare, cu privire la măsura internării medicale provizorii. Surse din cadrul Poliţiei judeţene Mehedinţi au declarat, duminică, pentru News.ro că în judeţul în care domiciliază, Morega nu a mai fost prins conducând. Anterior, fostul prefect al judeţului Gorj Dan Ilie Morega a fost prins în repetate rânduri încălcând interdicţia de a şofa, interdicţie impusă fiindcă are permisul retras din motive medicale. Morega a fost prins la volan de patru ori în judeţul Gorj, o dată în judeţul Mehedinţi şi o dată în Bucureşti. Un astfel de incident a avut loc pe 13 martie, în Bucureşti, Dan Ilie Morega fiind cercetat sub control judiciar după ce a condus o maşină deşi avea permisul retras pe motive medicale, iar el are interdicţia de a mai conduce vehicule pe drumurile publice. La sfârşitul lunii februarie, el a fost internat în secţia de psihiatrie pentru realizarea unei expertize care să stabilească dacă mai poate conduce vehicule, acesta având interdicţie de a mai conduce timp de 6 luni, timp în care va urma un tratament. „Nu le iau, dar după o lună vă asigur că o să conduc”, afirma Morega după externare, referindu-se la medicamente. În plus, doctorii i-au recomandat - în fişa de externare - să fie permanent însoţit de o persoană, să continue tratamentul şi periodic sa fie evaluat psihiatric.
Articol postat cu 8 ore în urmă
Externe
Trump se plânge că procesul în care a fost condamnat a fost „foarte dur” pentru soția sa. Melania nu l-a însoțit la tribunal niciodată
Fostul preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că procesul său recent, încheiat cu verdictul de vinovăţie, a fost „foarte dur” pentru soţia sa, Melania, Totuși, fosta primă doamnă nu s-a numărat printre membrii familiei care au venit la tribunal să-l susţină. „Se descurcă bine, dar cred că este foarte greu pentru ea”, a spus candidatul republican în alegerile din noiembrie într-un interviu difuzat, duminică, la Fox News. „Trebuie să citească toate gunoaiele astea (...) Cred că toată chestiunea asta a fost probabil mai grea, în multe privinţe, pentru familia mea decât pentru mine”, a adăugat el. După două zile de deliberări, cei 12 juraţi l-au declarat, joi, în unanimitate, vinovat pe Donald Trump de cele 34 de delicte de falsificare de documente contabile menite să ascundă o plată de 130.000 de dolari către Stormy Daniels pentru a evita un scandal sexual chiar înainte de alegerile prezidenţiale din 2016. Este pentru prima oară în istoria SUA când un fost preşedinte este condamnat penal. Trei dintre copiii lui Donald Trump au fost prezenţi la tribunal în ultimele zile ale procesului, dar nu şi soţia sa, care nu a fost decât foarte puţin implicată în campania electorală, nu a asistat la nicio întrunire electorală şi a fost rar văzută alături de Donald Trump în public.
Articol postat cu 8 ore în urmă
Externe
„Influencerul lui Dumnezeu” urmează să fie sanctificat de Biserica Catolică. Carlo Acutis ar putea fi primul milenial declarat sfânt
Papa Francisc a atribuit un al doilea „miracol” unui adolescent italian care de-a lungul scurtei sale vieți s-a folosit de abilitățile sale pentru a promova credința catolică, un prim pas spre sanctificarea acestuia – prima persoană din generația milenialilor care va primi acest statut în interiorul Bisericii Catolice, relatează Reuters. Carlo Acutis, care a murit de leucemie în 2006, la vârstă de 15 ani, este cunoscut informal drept „influencerul lui Dumnezeu”. El s-a născut la Londra, dar a crescut la Milano, acolo unde s-a ocupat de site-ul parohiei sale și, mai târziu, de o academie de la Vatican. Suveranul Pontif a luat decizia de a recunoaște „miracolul” după o întâlnire cu șeful departamentului de numire a sfinților de la Vatican, Marcello Semeraro, conform unui comunicat de joi. Acutis a fost beatificat în 2020 după o primă „minune” i-a fost atribuită. Cu această a doua atribuire, Acutis poate fi sanctificat oficial de Biserica Catolică, însă Vaticanul nu a precizat când ar urma să aibă loc acst lucru.
Articol postat cu 8 ore în urmă
Externe
Un bloc de apartamente s-a prăbușit din senin în Istanbul. Un om a murit, alți opt au fost scoși dintre dărâmături cu răni
Un bloc de apartamente s-a prăbușit, duminică, în Istanbul, relatează ABC News. Un om a murit, iar alți opt au fost răniți, conform autorităților locale turce. Prăbușirea alimentează temeri cu privire la capacitatea de rezistență a clădirilor din Turcia, în condițiile în care regiunea este predispusă la cutremure puternice. Imaginile foto și video de la locul dezastrului arată pompieri care încearcă să găsească supraviețuitori printre ruine. Clădirea prăbușită era un bloc de cinci etaje în Kucukcekmece, pe partea europeană a Istanbulului. Șapte persoane au fost scoase, inițial, dintre dărâmături, inclusiv doi răniți grav, a informat guvernatorul orașului, Davut Gul. Autoritățile turce au confirmat, ulterior, că încă o persoană rănită a fost salvată. Pompierii au mai scos dintre dărâmături și un trup neînsuflețit. Conform cancelariei guvernatorului, structura veche de 36 de ani s-a prăbușit în jurul orei locale 8:40. Nu este încă clar motivul pentru care blocul a căzut, în condițiile în care nu a existat nicio explozie, dar nici activitate seismică. Doar etajele superioare erau locuite, restul clădirii find ocupat de sedii de firme. Imaginile surprinse de o cameră de supraveghere de peste drum arată pasageri care așteptau să intre într-un microbuz ferindu-se de rămășițele în picaj ale blocului. Nu este prima oară când Turcia se confruntă cu astfel de probleme – peste 59.000 de oameni au murit anul trecut după ce un cutremur devastator de 7,9 a zguduit sudul Turciei și Siria vecină. Dezastrul a evidențiat gravele probleme pe care Turcia le are în ce privește punerea în aplicare a legislației din domeniul construcțiilor.
Articol postat cu 8 ore în urmă
Externe
Conflict între Iran și China. Ambasadorul Beijingului a intervenit într-o dispută dintre Teheran și EAU
Ministerul de externe iranian l-a convocat pe ambasadorul chinez la Teheran pentru a protesta faţă de o declaraţie comună a Chinei şi Emiratelor Arabe Unite cu privire la trei insule din Golf revendicate şi de EAU, a relatat, duminică, presa de stat iraniană, potrivit Reuters. Insulele - Abu Musa, Marele Tunb şi Micul Tunb - sunt revendicate atât de EAU, cât şi de Iran, în componenţa căruia se află din 1971, cu puţin înainte ca cele şapte emirate din Golf să îşi obţină independenţa de Marea Britanie şi să formeze Emiratele Arabe Unite, stat aliat acum cu Statele Unite. „Obiecţia Iranului la sprijinul chinez faţă de pretenţiile lipsite de fundament dintr-un comunicat comun EAU-China a fost transmisă ambasadorului chinez la Teheran”, a informat presa de stat. China a fost unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Iranului în ultimul deceniu. „Ministerul de Externe al Iranului subliniază că cele trei insule sunt parte eternă a pământului ţării şi ne aşteptăm de la China să îşi repare poziţia faţă de acest subiect”, a adăugat presa de la Teheran.
Articol postat cu 9 ore în urmă
Externe
33 de agenți electorali au murit din cauza căldurii în ultima zi a alegerilor naționale din India
Cel puţin 33 de agenţi electorali au murit din cauza căldurii excesive în ultima zi a alegerilor naţionale din India, sâmbătă, în statul Uttar Pradesh (nord), a anunţat un responsabil electoral. Țara se confruntă cu o succesiune de valuri de căldură excepţionale, cu recorduri de temperatură de peste 52 de grade Celsius. "O compensaţie financiară de 1,5 milioane de rupii (18.000 de dolari) va fi oferită familiilor celor decedaţi", a anunţat duminică Navdeep Rinwa, directorul general al alegerilor din statul Uttar Pradesh. India se confruntă cu o vară extrem de fierbinte, iar într-o zonă din capitala New Delhi s-a înregistrat săptămâna aceasta temperatura record de 52,9 grade Celsius, valoare care ar putea fi revizuită însă după ce departamentul meteo va verifica senzorii de la staţia care a făcut înregistrarea. Miliarde de persoane din Asia, inclusiv în ţara vecină Pakistan, s-au confruntat cu temperaturi caniculare - o tendinţă care, potrivit unor oameni de ştiinţă, s-a agravat din cauza schimbărilor climatice. În timp ce canicula afectează o parte din ţară, statele nord-estice Manipur şi Assam s-au confruntat cu ploi torenţiale în urma ciclonului Remal, care a provocat, vineri, inundaţii în mai multe zone.
Articol postat cu 9 ore în urmă
Externe
Războiul din Fâșia Gaza s-ar putea încheia. Israelul acceptă planul anunțat de Biden, chiar dacă „nu este o afacere bună”
Un consilier al prim-ministrului Benjamin Netanyahu a confirmat, duminică, că Israelul a acceptat un acord-cadru pentru încetarea războiului din Gaza, anunțat de președintele american Joe Biden, deși l-a descris ca fiind „viciat” și spune că „nu e o afacere bună”. Într-un interviu acordat publicației britanice Sunday Times, Ophir Falk, consilier-șef pentru politică externă al lui Netanyahu, a declarat că propunerea lui Biden este „o înțelegere la care am convenit. Nu este o afacere bună, dar ne dorim eliberarea ostaticilor, a tuturor ostaticilor”, conform Reuters. „Sunt o mulțime de detalii de rezolvat”, a spus el, adăugând că nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește condițiile israeliene, inclusiv „eliberarea ostaticilor și distrugerea Hamas”. Biden a anunțat vineri ceea ce el a descris drept un plan în trei faze prezentat de guvernul Netanyahu pentru a pune capăt războiului. Prima fază presupune un armistițiu și întoarcerea unor ostatici ținuți de Hamas, după care părțile vor negocia o încetare nelimitată a ostilităților pentru o a doua fază în care captivii rămași vor fi eliberați, a spus Biden. Această secvențiere pare să implice faptul că Hamas va continua să joace un rol în aranjamentele mediate de Egipt și Qatar - o potențială contradicție cu hotărârea Israelului de a relua campania de eliminare a grupării islamiste susținute de Iran. Falk a reiterat poziția lui Netanyahu că „nu va exista o încetare permanentă a focului până când toate obiectivele noastre nu vor fi îndeplinite”. Netanyahu este tot mai presat pentru a-și menține guvernul de coaliție intact. Doi parteneri de extremă dreapta au amenințat că vor pleca, în semn de protest față de orice înțelegere care va cruța Hamas. Un partener de centru, fostul general Benny Gantz, vrea ca înțelegerea să fie luată în considerare. „Discursul lui Biden a inclus idei pozitive, dar dorim ca acest lucru să se materializeze în cadrul unui acord cuprinzător care să răspundă cererilor noastre”, a declarat sâmbătă, pentru Al Jazeera, un înalt oficial al Hamas, Osama Hamdan. Hamas dorește încheierea garantată a ofensivei din Gaza, retragerea tuturor forțelor invadatoare, libera circulație pentru palestinieni și ajutor pentru reconstrucție. Oficialii israelieni au respins acest lucru ca o revenire efectivă la situația existentă înainte de 7 octombrie, când Hamas, angajat să distrugă Israelul, a condus Gaza. Luptătorii săi au precipitat războiul, trecând gardul de la graniță în Israel și ucigând 1.200 de oameni și luând peste 250 de ostatici, potrivit bilanţurilor israeliene. În atacul israelian care a urmat, care a devastat o mare parte din enclavă, peste 36.000 de palestinieni au fost uciși, spun oficialii medicali din Gaza. Israelul spune că a pierdut 290 de soldați în lupte.
Articol postat cu 9 ore în urmă
Externe
Un influencer devenit celebru după ce s-a întâlnit cu Elon Musk ar putea reprezenta Ciprul în Parlamentul European
Fidias Panayiotou, un influencer în vârstă de 24 de ani, ar putea fi unul dintre cei pe care alegătorii din Cipru îi vor trimite în Parlamentul European după alegerile din iunie. YouTuberul spune că nu știe nimic despre politică, dar că nu poate respecta regulile impuse de „tocilarii” de la Bruxelles. Cel mai recent sondaj arată că acesta ocupă locul cinci într-un sondaj recent, cu un sprijin de 8,7 la sută, suficient pentru a-și asigura un loc în Parlamentul European, în fața partidelor politice tradiționale care prezintă șase candidați fiecare, cum ar fi EDEK (socialist), DEPA (de centru) și Partidul Verzilor, scrie Politico. „Fidias”, așa cum este cunoscut online, are peste 2,6 milioane de abonați pe canalul său de YouTube și a început să posteze pe această platformă în 2019. A cucerit internauții cu misiunea de a-l îmbrățișa pe Elon Musk, miliardarul care deține Tesla, și a și reușit. El a stârnit, de asemenea, controverse anul trecut, încercând să călătorească prin India și Japonia fără să plătească, cerșind bani. Panayiotou și-a anunțat candidatura în ianuarie, mărturisind că habar nu are de politică sau de Uniunea Europeană, dar pretinzând că este dispus să învețe. „Am 23 de ani și nu am votat niciodată în viața mea și mi-am spus într-o seară că, dacă nu votez și nu mă interesează niciodată, aceiași tocilari vor fi mereu la putere și am spus ajunge!'”, a declarat Fidias. În aprilie, el și-a depus candidatura alături de tatăl său, care e preot, purtând costum și papion. „Am auzit undeva că, dacă nu ești mulțumit de lucrurile din jurul tău și vrei să se schimbe, tu trebuie să fii schimbarea”, a spus el cu ocazia depunerii candidaturii. „De ce am ales să fiu independent? Pentru că nu mă pot încadra în șabloane. Pentru că vreau să știi că nu am interese de servit unui partid.” El a adăugat că scopul lui nu este neapărat să fie ales, ci să motiveze tinerii să se implice în politică. Alegerile europene din Cipru se așteaptă să înregistreze niveluri ridicate de absenteism, indicând dezamăgirea ciprioților față de sistemul politic. Cele mai mari două partide ale insulei mediteraneene sunt blocate într-o cursă strânsă pentru primul loc, deși sunt îndoieli cu privire la câți susținători vor apărea la urne pentru a le și vota. Sondajele sugerează că Frontul Popular Național de extremă dreaptă ar putea avea o susținere mare, având în vedere importanța migrației ca problemă politică pe insulă. „Cazul Fidias este definiția post-politicii într-un moment în care producția de conținut este o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană însăși, dincolo de planificarea politică”, a declarat John Ioannou, fondatorul Geopolitical Cyprus. „Aventura sa rezonează cu teme mai largi, inclusiv renașterea sentimentelor populiste în Europa, imaginea asupra ideologiei de partid și imperativul angajamentului civic, în special în rândul alegătorilor din țări în curs de dezvoltare precum Cipru”, a mai spus acesta pentru Politico.
Articol postat cu 10 ore în urmă
Externe
Rușii susțin că au cucerit o nouă localitate în Donețk, noul ministru al Apărării laudă "progresele în toate direcţiile tactice"
Rusia a revendicat duminică cucerirea unei mici localităţi, Umanske, din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, unde armata sa se află în ofensivă, scrie The Washington Post. ''Unităţile grupului de trupe Centru au reuşit să elibereze satul Umanskoie (Umanske, în ucraineană, n.red.) din Republica populară Doneţk'', a indicat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. Umanske, care avea 180 de locuitori înainte de începutul războiului, este situat la circa 25 km nord-vest de oraşul Doneţk. Vineri, noul ministru rus al apărării, Andrei Belousov, a salutat ''progresele'' făcute de forţele ruse în Ucraina ''în toate direcţiile tactice''. Belousov a spus că trupele ruse au cucerit 880 km pătrați începând de la 1 ianuarie 2024. Pe de altă parte, alimentarea cu energie electrică a fost oprită în cea mai mare parte din Ucraina, la o zi după ce Rusia a declanșat atacuri la scară largă asupra infrastructurii energetice și a susținut că a obținut câștiguri în Donețk. Operatorul de rețea electrică de stat din Ucraina, Ukrenergo, a declarat că sunt afectați atât consumatorii industriali, cât și consumatorii casnici. Atacurile susținute ale Rusiei asupra rețelei electrice a Ucrainei din ultimele săptămâni au forțat guvernul să instituie perioade de întreruperi de curent la nivel național. Fără apărări antiaeriene adecvate pentru a contracara atacurile și pentru a da timp pentru reparații, problema se va agrava, potrivit sursei citate. Cele mai puternice lovituri recente au fost în aprilie, când a fost avariată cea mai mare centrală termică din Kiev și în 8 mai, când au fost vizate instalațiile de producere și transport de energie din mai multe regiuni. În timp ce armata ucraineană duce lipsă de muniţii şi de oameni, Rusia a lansat la începutul lui mai o nouă ofensivă în regiunea Harkov. Forţele ruse continuă să împingă în est, mai ales în direcţia Pokrovsk, la aproximativ 30 km nord-vest de Umanske. Kievul speră că livrările viitoare de muniţii de către Occident îi vor permite să preia iniţiativa pe frontul unde se află în retragere de câteva luni. Statele Unite au dat undă verde săptămâna aceasta pentru ca Ucraina să lovească, sub anumite condiţii, ţinte pe teritoriul Rusiei pentru a apăra regiunea Harkov.
Articol postat cu 10 ore în urmă
Externe
Halla Tomasdottir, o femeie de afaceri, a câștigat alegerile prezidențiale din Islanda
Halla Tomasdottir, o femeie de afaceri în vârstă de 55 de ani, a fost aleasă drept următorul preşedinte al Islandei, potrivit rezultatelor oficiale ale alegerilor prezidențiale, după ce a învins-o pe Katrin Jakobsdottir, fost premier. Jakobsdottir, în vârstă de 48 de ani, şi-a recunoscut înfrângerea duminică dimineaţa, felicitând-o pe Tomasdottir, în vârstă de 55 de ani, conform News.ro. În Islanda, o republică parlamentară, rolul preşedintelui este în mare parte onorific, dar este garantul respectării Constituţiei şi al unităţii naţionale. El are dreptul de veto asupra textelor parlamentare şi le poate supune unui referendum. Fondatoare a „Audur Capital”, o companie de investiţii înfiinţată în 2007 pentru a promova valorile feminine în sectorul financiar, Tomasdottir este director executiv al „The B Team”, o organizaţie non-profit fondată de miliardarul britanic Richard Branson pentru a promova în afaceri practici ce respectă valorile umanitare şi ecologice. Ea va fi a doua femeie care va ocupa funcţia de preşedinte al Islandei. În 1980, Vigdis Finnbogadottir a devenit prima femeie din lume aleasă în mod democratic drept şef de stat. Tomasdottir a fost creditată duminică cu 34,6% din voturi, cu 71,6% din buletinele de vot numărate, faţă de 25% pentru Jakobsdottir, care a demisionat în aprilie din funcţia de prim-ministru al unui guvern de stânga-dreapta pentru a candida la alegerile prezidenţiale. Aceste rezultate îi conferă lui Tomasdottir un sprijin mai puternic decât cel preconizat de sondaje, care le arătau pe cele două candidate la egalitate. "Se pare că Halla Tomasdottir va fi următorul preşedinte al Islandei. O felicit şi ştiu că va fi un preşedinte bun", a declarat Jakobsdottir pentru postul naţional de televiziune RUV. La rândul său, Tomasdottir a declarat pentru cotidianul Morgunbladid că "încearcă doar să respire", adăugând: "Mă simt incredibil. Ştiu că nu se termină până nu se termină. Aşa că încerc doar să rămân calmă şi să respir". În timpul campaniei nu a apărut nicio temă unică. În Islanda, candidaţii se prezintă în mod tradiţional ca independenţi la aceste alegeri, fără apartenenţă la un partid. Orice cetăţean care strânge 1.500 de semnături poate candida. Tomasdottir îi va succeda foarte popularului Gudni Johannesson, în funcţie din 2016, care nu a mai candidat pentru realegere. Statul insular, cu aproape 400.000 de locuitori, se confruntă cu incertitudini după recentele erupţii vulcanice care au declanşat evacuarea pe termen nelimitat a mii de persoane, adăugând presiuni asupra unei economii care este deja încercată de o inflaţie ridicată şi rate ale dobânzii în creştere. Islanda face parte din Spaţiul Economic European, dar nu este membră a UE. În schimb, este membră NATO, deşi nu are o armată propriu-zisă.
Articol postat cu 10 ore în urmă
Externe