Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Secolul XX a lăsat în urmă o moștenire a statismului care a creat o cultură a dependenței și fricii de greșeală, influențând modul în care oamenii percep inițiativa. Potrivit textului, antreprenoriatul nu este doar o activitate financiară, ci reprezintă o condiție fundamentală a ființei umane, bazată pe acțiune și decizie în fața resurselor limitate. Lectura face o paralelă între evoluția economică și viața comunității din Iași, subliniind rolul educației și al rațiunii în dezvoltarea spiritului antreprenorial.
Textul subliniază că antreprenoriatul începe în momentul în care individul își propune un scop și caută mijloacele de a-l atinge, indiferent de context. Exemplificările sunt diverse: de la un student care organizează mai bine o sesiune, la un taximetrist care schimbă traseul pentru a câștiga timp sau un comerciant ce adaptează oferta, toate acestea fiind acte antreprenoriale în viața de zi cu zi.
Această perspectivă vine în răspăr față de vechea mentalitate postcomunistă în care deciziile erau așteptate de „sus” și inițiativa privită cu suspiciune. Se arată că acțiunea umană este motorul progresului și al civilizației, iar omul de rând este, de fapt, un „mic centru de ordine” și un descoperitor constant de sens și oportunitate.
În text se afirmă că orașul Iași se transformă treptat prin aceste mici acte de descoperire și adaptare care se produc în diverse domenii: educație, afaceri, administrație. Antreprenoriatul, deși asociat uneori cu firme și capital, este o calitate universală, care se manifestă în fiecare decizie de a prioritiza și a găsi soluții creative.
Autorul consideră că această condiție umană a antreprenoriatului are nevoie să fie reafirmată prin educație, pe care o consideră un far pentru oraș, în special în instituțiile de învățământ precum Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Încheie cu o invitație la „curajul de a învăța din nou”, privit ca esența spiritului antreprenorial.
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
