Update 19 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Piața muncii din România prezintă diferențe majore în rata angajării, cu județe dezvoltate precum Cluj și Timiș care integrează peste 40% din populația lor în munca salariată, spre deosebire de zone mai puțin prospere, unde acest procent este sub 20%. Ziarul Financiar citează datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru a reliefa această „hartă a inegalităților” în privința ocupării forței de muncă.
Cluj ocupă primul loc în clasamentul județelor, cu 41,4% din populație implicată în muncă salariată, adică peste 288.000 de angajați la o populație de aproape 697.000 de locuitori. La mică distanță, Timiș atinge 40,6%, cu aproximativ 271.000 de salariați din 667.000 de persoane. Alte județe din top includ Sibiu, Brașov și Ilfov. Bucureștiul stă mult peste aceste cifre, cu peste 65% din populație salariată, însă datorită particularității sale ca centru urban și economic major, nu este inclus în topul județelor.
În coada clasamentului, județe precum Botoșani, Vaslui, Giurgiu, Teleorman și Călărași raportează cele mai scăzute procente ale angajaților. Botoșani, de exemplu, are doar 16% din populație salariată, ceea ce indică o capacitate redusă de a genera venituri stabile și pune o mare presiune pe bugetele locale. Aceste diferențe subliniază o importantă problemă structurală în economia românească.
Sorina Faier, managing partner la Elite Searchers, precizează că ponderea salariaților în populația totală este unul dintre cei mai buni indicatori pentru sănătatea economică a unui județ: „Aceste date sunt extrem de relevante pentru a înţelege sănătatea economică reală a unui judeţ. Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei este unul dintre cei mai buni indicatori ai capacităţii unei economii locale de a genera valoare, venituri stabile şi sustenabilitate pe termen lung.”
Ștefan Guga, director la Syndex România, remarcă agravarea diferențelor dintre regiuni: „În cazul inegalităţilor geografice, constatăm chiar o agravare a situaţiei: unele judeţe cu o pondere scăzută a salariaţilor în totalul populaţiei au înregistrat în ultima perioadă evoluţii mai modeste decât media naţională şi decât unele judeţe cu pondere mare a salariaţilor.” Aceste observații subliniază importanța analizelor detaliate pentru politici regionale eficiente.
Conform datelor Eurostat, România a înregistrat în noiembrie 2025 o rată a inflației de 8,6%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, comparativ cu media UE de 2,4%. Raportul evidențiază diferențe semnificative între statele membre, fiind marcate modificări ale inflației față de luna precedentă.
Coaliția de guvernare a decis majorarea salariului minim brut pe economie, începând cu 1 iulie 2026, la valoarea de 4.325 lei, potrivit unui comunicat oficial transmis după ședința de miercuri de la Palatul Victoria. Această măsură socială importantă vizează îmbunătățirea nivelului de trai și alinierea la standardele europene, impactul fiind resimțit de sute de mii de angajați cu venituri mici.
Frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, se numără printre investitorii interesați să cumpere rețeaua magazinelor Carrefour din România. Printr-un articol publicat, Gazeta de Cluj menționează o posibilă tranzacție care ar putea ajunge între 750 și 900 milioane de euro, dar atât Pavăl Holding, cât și Carrefour nu au oferit încă un punct oficial.
Comisia Europeană anunță că va propune în 2026 un cadru legal care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, o măsură menită să abordeze criza locuințelor în marile orașe europene. Potrivit EFE, această inițiativă parte a Planului european privind locuințele accesibile ar putea reduce oferta de apartamente pe platforme precum Airbnb, influențând prețurile pentru turiști și locuitori.
