Update 5 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Guvernul României a oferit duminică precizări oficiale cu privire la majorările impozitelor pe proprietate din 2026, subliniind că sumele colectate vor rămâne la dispoziția bugetelor locale. Guvernul explică astfel controversele generate în spațiul public, în special între partidele politice, și detaliază motivele reformei adoptate recent, conform informațiilor transmise de biroul său de presă.
Reforma impozitării proprietății era necesară din cauza pierderilor financiare majore suportate de autoritățile locale, a inechităților fiscale și a lipsei de performanță în administrație. Guvernul arată că această reformă a fost asumată încă din 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin negocierile cu Comisia Europeană, fiind consolidată prin angajamente luate în decembrie 2024 și aprobate în ianuarie 2025.
Deși decizia privind impozitarea în funcție de valoarea de piață a fost amânată de guvernele anterioare, actuala echipă de conducere a trebuit să implementeze măsurile pentru a asigura atragerea fondurilor europene și stabilitatea bugetară. Implementarea a fost întârziată de decizii ale Curții Constituționale și proceduri legale, ceea ce a afectat posibilitatea accesării unor sume importante din PNRR.
Guvernul menționează că noua legislație actualizează baza impozabilă, eliminând valorile istorice depășite și stabilind o creștere de aproximativ 70% a acesteia pentru clădiri și terenuri, în drum spre trecerea la evaluarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027. Totodată, se reduc facilitățile nejustificate și se păstrează dreptul autorităților locale de a stabili cote de impozitare în intervalul 0,08%–0,2% pentru clădirile rezidențiale.
Estimările indică un avans al veniturilor locale cu circa 3,7 miliarde lei în 2026, ceea ce înseamnă o creștere de peste 30% comparativ cu 2025. Guvernul subliniază că aceste încasări vor rămâne la bugetele locale, întrucât bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare, ca urmare a deficitului bugetar înregistrat.
În ceea ce privește proprietarii de autovehicule, sistemul rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, însă valorile aplicate sunt ajustate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului. Această cale permite o impozitare diferită, după impactul asupra mediului, fără a introduce taxe noi.
Astfel, autovehiculele cu norme Euro mai vechi plătesc impozite mai mari per fracțiune, iar cele conforme cu standardele recente beneficiază de sume mai mici sau creșteri moderate. Guvernul argumentează că această structură fiscală susține o politică publică clară de protecție a mediului, aliniată cerințelor europene, și stimulează alegerea unor vehicule mai puțin poluante.
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
