Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Săptămâna trecută a avut o evoluție diferită pentru cursul euro și indicii ROBOR, conform raportului de toamnă al CNSP, citat de %source%. În timp ce cursul monedei euro a fost extrem de stabil, indicii ROBOR au scăzut zilnic, semnalizând o posibilă retragere a inflației către o medie anuală de 6,5% în 2026 și o creștere a prețurilor limitată la 3,6% în decembrie.
Indicele ROBOR la trei luni a înregistrat o scădere de la 6,01% la 6,0%, în timp ce la sfârșitul anului 2025 se situa la 6,14%. De asemenea, indicele la șase luni a coborât de la 6,14% la 6,11%, iar cel la 12 luni de la 6,31% la 6,29%, aceste fluctuații indicând o tendință descendentă continuă. Această scădere a permis Trezoreriei să se împrumute la costuri mai reduse, atrăgând până în prezent peste 5,62 miliarde lei și tranșe în euro, cu dobânzi medii sub 3%.
Astfel, dobânzile cele mai frecvent utilizate în calculul creditelor în lei, contractate înainte de mai 2019, au scăzut, iar reducerea indicilor ROBOR reflectă o anticipare a unei inflații în diminuare, conform celor din raportul Comisiei de Prognoză. Aceasta indică o evoluție pozitivă pentru piața creditelor și pentru costurile de finanțare ale statului.
Cursul euro s-a menținut săptămâna trecută extrem de stabil, cu variații zilnice sub pragul de 5,9 lei, iar tranzacțiile au fost realizate în intervalul 5,087 – 5,093 lei. Media cursului a oscilat între 5,0891 și 5,0897 lei, iar vineri a fost stabilită la 5,0894 lei. Prognozele Comisiei de Prognoză prevăd o valoare medie anuală a euro în 2026 de 5,11 lei și a dolarului de 4,44 lei.
Pe piața locală, cursul dolarului american a crescut de la 4,3564 lei la începutul săptămânii până la 4,3816 lei vineri, fiind susținut de politica economică și indicatorii pozitivi din SUA. În schimb, francul elvețian și lira sterlină s-au menținut la valori apropiate, cu 5,4663 lei, respectiv 5,8745 lei. Evoluțiile au fost influențate și de deciziile investitorilor privind plasamentele în valuta americană, după menținerea lui Kevin Hassett în poziția de consilier economic al Casei Albe.
Prețul gramului de aur a atins un maxim istoric de 650,6110 lei miercuri, continuând să crească marți până la un record de 4.628,90 dolari pe uncie. Ulterior, marcările de profit și schimbările recente în politica externă SUA au provocat micșorări ale cotației aurului, iar prețul gramului a scăzut la 648,8063 lei vineri. Argintul a înregistrat de asemenea un nivel record de 92 dolari pe uncie, tendință care a cedat tot vineri către aproximativ 87 dolari.
În domeniul criptomonedelor, bitcoin a avut o creștere de circa 9% de la începutul anului 2026, stimulată de reglementările instituționale și extinderea investițiilor în ETF-uri. La finalul săptămânii, bitcoin oscila între 94.800 și 95.300 dolari, iar ethereum fluctua în intervalul 3.290 – 3.320 dolari, confirmând un interes crescut pentru aceste active digitale.
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
