Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Creșterea deficitelor fiscale în marile economii și amplificarea tensiunilor geopolitice au determinat investitorii să caute refugiu în aur și alte metale prețioase, potrivit %source%. Metalul galben a atins un nou maxim record de 4.550,80 dolari pe uncie, în avans cu aproximativ 70% în 2025, cel mai puternic salt anual din 1979. Această tendință evidențiază un climat economic global incert și o cerere crescută pentru active sigure.
La sfârșitul săptămânii trecute, aurul a continuat să câștige teren, depășind cu ușurință pragul de 4.498,60 dolari/uncie atins cu câteva zile înainte. Această creștere anticipată inițial pentru prima parte a anului 2026 a fost accelerată de deficitul persistent de ofertă și cererea industrială în creștere, care au ridicat și prețul argintului cu 9%, ajungând la 78,53 dolari/uncie, un salt anual de 150%.
Totodată, platina a înregistrat, la rândul său, un maxim istoric de 2.454,12 dolari/uncie, reflectând interesul crescut pentru metale prețioase în condițiile volatilității piețelor financiare globale.
Potrivit %source%, pesimismul privind independența Rezervei Federale americane în fața presiunilor politice și schimbările anticipate în conducerea acesteia, odată cu încheierea mandatului lui Jerome Powell în 2026, au contribuit la această evoluție a pieței. Investitorii anticipează noi reduceri ale dobânzilor după cele trei tăieri operate în 2025.
Băncile centrale joacă un rol important, diversificându-și rezervele pentru a se proteja față de politica „dolarului slab” promovată de administrația americană, iar investitorii caută să dețină active „palpabile”, ceea ce întărește cererea pentru aur și alte metale prețioase.
Pe piața locală, înaintea minivacanței de Crăciun, prețul gramului de aur a atins un nou record istoric de 622,5801 lei, după ce a început anul la 412,9649 lei și a depășit pragul de 600 lei în octombrie 2025. Cursul valutar a rămas relativ stabil, cu fluctuații minore ale euro și dolarului, în timp ce indicele ROBOR a înregistrat o diminuare progresivă, susținută de decelerarea inflației estimată să continue până la finalul anului 2026.
De asemenea, moneda europeană a atins săptămâna trecută un maxim al ultimelor trei luni față de dolar, iar unele valute locale, precum francul elvețian și lira sterlină, au înregistrat mișcări ascendente. Pe piața criptomonedelor, volatilitatea a rămas ridicată, influențată de retragerile din fondurile ETF pe bitcoin și ethereum.
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
