Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Un proiect de lege aflat în dezbatere în Parlament propune reducerea semnificativă a numărului de controale asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), modificând Codul de procedură fiscală, Legea Inspecției Muncii și legislația privind protecția consumatorilor. Conform documentului publicat de %source%, inițiativa vizează creșterea predictibilității și transparenței controalelor, oferind antreprenorilor un spațiu mai mare de manevră și reducând birocrația care afectează această categorie de firme.
Proiectul introduce o modificare esențială în Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), prin care microîntreprinderile și IMM-urile nu pot fi supuse în mod normal la mai mult de două controale fiscale pe an. Această limitare vizează toate tipurile de controale, fie ele generale, parțiale sau tematice, eliminând astfel verificările repetate ale aceleiași firme de către diferite structuri fiscale. Excepțiile sunt restrânse la cazuri bine definite, precum suspiciuni documentate de fraudă, solicitarea expresă a contribuabilului sau situații de risc fiscal ridicat, iar orice verificare trebuie anunțată în prealabil și are o durată limitată.
Astfel, legislația devine mai clară și mai previzibilă pentru antreprenori, care pot astfel să aloce resurse mai eficient către investiții, digitalizare sau crearea de noi locuri de muncă, fără a mai fi afectați de controale excesive. În contextul actual al pieței muncii și al concurenței sporite, fiecare oră câștigată în afara birocrației este importantă pentru dezvoltarea economică.
O a doua măsură se referă la Legea nr. 108/1999 privind Inspecția Muncii, unde proiectul impune obligația motivării scrise a fiecărui control și introduce interdicția verificărilor repetate la același angajator, cu excepția situațiilor grave cum ar fi accidentele de muncă, plângerile scrise ale angajaților sau controalele dispuse de alte autorități. Această prevedere răspunde criticilor antreprenorilor privind controalele intempestive și interpretările excesiv de stricte care afectează activitatea curentă a firmelor.
De asemenea, în domeniul protecției consumatorilor, modificările la Legea nr. 363/2007 prevăd restricționarea numărului de controale la același operator economic, autorizând verificări suplimentare doar dacă există un pericol real și concret pentru sănătatea sau securitatea consumatorilor. Controlul trebuie să fie proporțional, motivat și să se finalizeze cu un proces-verbal transmis în termene scurte, pentru a asigura transparența procedurilor.
România are peste 600.000 de IMM-uri active, iar costurile conformării administrative reprezintă o povară considerabilă pentru multe dintre acestea. Inițiatorii proiectului susțin că prea multe controale nu aduc disciplină sporită, ci scad productivitatea, evidențiind că în condițiile actuale controalele au fost uneori folosite ca instrument de presiune fiscală și nu ca mecanism preventiv.
Noua lege încearcă să inverseze această tendință, apropiindu-se de o abordare bazată pe încredere și conformare voluntară. Dacă va fi adoptată, această schimbare legislativă ar putea marca un pas important în relația dintre autorități și mediul de afaceri, reflectând recunoașterea nevoii limitării și clarificării controalelor pentru IMM-uri, într-un mod care să permită economiei să funcționeze mai liber.
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
