Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
La o conferință de presă organizată de confederația patronală IMM România pe 18 decembrie, au fost discutate trei teme majore: vocea antreprenorilor în societate, schimbările legislative privind migrația pentru muncă a cetățenilor nonUE și munca pe platformele digitale. Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Galați a subliniat nevoia unor proiecte politice dedicate mediului de afaceri, conform sondajului realizat de IMM România, și a insistat pe necesitatea auditării legislative prin Testul IMM.
Potrivit președintelui PIMM Galați, Niculina Melinte, este esențial ca orice modificare legislativă cu impact asupra IMM-urilor să fie precedată de o analiză exhaustivă cu privire la efectele asupra acestora. Ea a afirmat: „Totodată, se impune efectuarea Testului IMM înainte de modificarea legislației economice, precum și reducerea fiscalității”.
Testul IMM constă în consultări cu mediul de afaceri prin sondaje online, mese rotunde și forumuri, organizate de inițiatorii actelor normative înainte de demararea procesului legislativ. Introducerea unor noi obligații administrative va fi permisă numai dacă sunt eliminate sarcini deja existente, pentru a nu împovăra suplimentar întreprinderile mici și mijlocii.
PIMM Galați susține necesitatea reformării legislației referitoare la migrația în scop de muncă a cetățenilor nonUE, un aspect aflat în atenția Guvernului României. Niculina Melinte a precizat că este în curs de adoptare o Ordonanță de Urgență pentru a reglementa acest domeniu și a combate abuzurile asociate.
Melinte a subliniat importanța consultării adecvate a tuturor părților implicate, atât din sectorul public, cât și privat. Ea a adăugat: „Solicităm ca entitățile publice și private implicate în acest proces să fie consultate adecvat, iar autoritățile publice să recurgă la un proces de transparență decizională real, nu doar formal, stabilit într-o perioadă în care această comunicare între mediul privat și cel public să fie optim și nu fragmentat de zilele libere legale din următoarele trei săptămâni.”
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
