Update 5 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Premierul Ilie Bolojan a transmis duminică, prin intermediul Biroului de presă al Guvernului, argumentele pentru necesitatea majorării taxelor și impozitelor locale. Acesta a precizat că reforma impozitării proprietății este esențială pentru corectarea unor inechități majore și pentru asigurarea fondurilor necesare bugetelor locale, conform informațiilor publicate de Guvernul României.
Ilie Bolojan subliniază că România avea o ponderere a veniturilor din impozitarea proprietăților semnificativ mai mică decât media europeană, doar 0,55% din PIB față de 1,85% în Uniunea Europeană. În plus, impozitele locale variau considerabil între localități, iar calculul taxelor nu reflecta valoarea de piață a proprietăților, fapt care genera inechități între contribuabili.
Grupul guvernamental a remarcat că încasarea impozitelor era scăzută, cu pierderi de peste o treime din aceste venituri, ceea ce afecta grav finanțarea administrațiilor locale și determină creșterea transferurilor de la bugetul de stat către autorități publice locale. Premierul afirmă: „Nu mai puteam continua în felul acesta.”
Reforma impozitării proprietăților a fost prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și în angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană. Potrivit premierului, întârzierea aplicării acestor măsuri a pus în pericol fondurile europene și a limitat performanța administrațiilor locale. Adoptarea Legii nr. 239/2025 a impus un calendar accelerat pentru aplicarea noilor reguli și a provocat dificultăți tehnice în implementare.
Totodată, Bolojan a detaliat că majorarea taxelor locale va aduce o creștere estimată a veniturilor cu aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026, adică peste 30% față de 2025. Acești bani rămân în bugetele locale, reducând dependența de transferurile de la bugetul național, aflat în deficit.
Noua lege elimină utilizarea unor valori istorice ce nu reflectau realitatea economică și introduce recalibrarea bazei de impozitare, pregătind trecerea la calculul pe valoarea de piață a proprietăților începând cu 1 ianuarie 2027. Astfel, baza de impozitare pentru clădiri și terenuri crește cu aproximativ 70%, iar autoritățile locale pot stabili cotele în intervalul 0,08% – 0,2%, cu posibilitatea de a le majora semnificativ în anumite situații.
În privința impozitării autovehiculelor, sistemul rămâne bazat pe capacitatea cilindrică și este ajustat în funcție de normele de poluare Euro, în acord cu recomandările europene și obiectivele de mediu asumate prin PNRR. Astfel, vehiculele mai poluante plătesc impozite mai mari, iar măsurile urmăresc să stimuleze alegerea unor autoturisme cu emisii mai reduse, fără a crea taxe noi.
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
