Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
România oferă condiții foarte bune pentru nomazii digitali, cum ar fi conectivitate internet rapidă și cost de trai scăzut, dar guvernul nu depune eforturi suficiente pentru a atrage acești lucrători de la distanță. HotNews notează că, deși țara se află în top mondial privind ospitalitatea pentru nomazi, obstacolele birocratice și lipsa promovării oficiale îi limitează semnificativ atracția.
Conform Indexului VisaGuide Digital Nomad 2025, care analizează 55 de țări, România este a șaptea țară din lume ca destinație potrivită pentru nomazii digitali, situându-se înaintea unor țări precum Portugalia sau Grecia. De asemenea, raportul Global Digital Nomad 2025 plasează România pe locul 12 din 64 țări analizate, mult peste Italia, care s-a clasat pe locul 25.
Accesul la internet în România este unul excelent și ieftin, iar costul vieții este redus comparativ cu alte state europene. Din 2022, guvernul oferă o viză specială pentru nomazii digitali, valabilă șase luni, fără a impune prezența unui angajator local. Totuși, majoritatea nomazilor digitali preferă să se folosească de libertatea de circulație în UE și nu solicită această viză.
Viza românească pentru nomazii digitali are condiții restrictive, precum cerința unui venit lunar minim de 5.500 de euro, comparativ cu jumătate din această sumă în Spania. Procesul birocratic este complicat, necesitând depunerea a nouă documente în limba română, iar autoritățile pot cere și acte suplimentare.
Ministerul Afacerilor Externe a recunoscut pentru HotNews că, până în prezent, „nu a existat interes pentru vizele destinate nomazilor digitali”. Guvernul nu colaborează cu organizații străine pentru promovarea acestor vize, iar lipsa unei campanii guvernamentale dedicate afectează atragerea acestui segment. Țări ca Croația și Spania investesc în campanii și stimulente financiare pentru a atrage nomazi digitali în zonele mai puțin dezvoltate economic.
În lipsa unui sprijin oficial solid, existența unor proiecte locale precum „Nomad in Transylvania”, fondat de Lidia Garofeanu, reprezintă o noutate importantă. Acest proiect combină munca la distanță cu vacanțe și networking, punând în valoare peisaje, cultură și infrastructura românească.
Garofeanu subliniază că mulți participanți străini și-au schimbat percepția asupra României după ce au descoperit orașele, tradițiile și oamenii din țară. Ea recomandă o coordonare mai strânsă între autorități, cetățeni și mediul de afaceri pentru a simplifica procedurile birocratice și a dezvolta campanii eficiente de promovare care să atragă nomazi digitali în zone diverse ale țării.
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
