Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Un sondaj recent realizat de RePatriot între românii care trăiesc în afara țării evidențiază un interes constant pentru investiții în România, în ciuda unor dificultăți în relația cu instituțiile statului român. Potrivit studiului care a implicat peste 1.000 de respondenți din mai mult de 20 de țări, diaspora menține un atașament puternic față de țara natală, identificând domeniile cu potențial de creștere și relevanță globală ca principale ținte pentru investiții.
Deși numai 29% dintre românii plecați declară că intenționează să se întoarcă definitiv în România, sondajul RePatriot arată o creștere semnificativă a percepției pozitive asupra nivelului de trai și a evoluției țării, care a ajuns la 52% în 2025, față de doar 17% în 2015. Românii stabiliți în Israel, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia, Olanda și Marea Britanie sunt mai deschiși ideii revenirii, în contrast cu cei din SUA, Canada, Franța și Elveția, care invocă stabilitatea din țările gazdă.
Aceste tendințe indică un echilibru între adaptarea la noile medii de rezidență și păstrarea unei legături emoționale puternice cu România, sprijinită și de remiterile financiare și consumul de produse românești, menținute de o parte însemnată a diasporei în țări precum Irlanda, Marea Britanie, Canada și Spania.
Interesul pentru investiții se concentrează în sectoare diverse, de la agricultură, tehnologie (inclusiv AI și IT), sănătate, turism și educație, până la imobiliare și industrii creative. Diaspora manifestă interes nu doar pentru domenii tradiționale, ci și pentru inițiative antreprenoriale locale cu impact social, precum procesarea alimentelor, servicii de ospitalitate și activități culturale sau sociale.
Toți participanții la sondaj au menționat însă bariere administrative importante: birocrația excesivă, lipsa informațiilor coerente și distanța față de instituțiile românești afectează menținerea unei relații constante cu statul. Doar 36% din respondenți fac parte din comunități locale românești, ceea ce reflectă o nevoie accentuată de conectare și dialog autentic între diaspora și autorități.
În ciuda provocărilor, românii din străinătate continuă să păstreze o legătură culturală solidă cu România, exprimată prin susținerea familială, participarea la evenimente tradiționale și consumul produselor românești. Sociologul Bruno Ștefan subliniază că, deși diaspora s-a integrat în societățile gazdă, identitatea și valorile românești rămân fundamentale pentru mulți.
Inițiatorii sondajului și reprezentanții RePatriot consideră că această legătură reprezintă o resursă valoroasă pentru dezvoltarea României, prin investiții și implicare comunitară. Pentru o valorificare optimă, este necesară o strategie clară a statului care să răspundă nevoilor diasporei, inclusiv în domenii administrative și culturale, făcând astfel din românii din străinătate un partener real în reconstrucția țării.
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
