Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Valoarea unui bun sau serviciu nu este fixă, ci variază în funcție de percepția și nevoile individuale, explică un profesor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În diverse situații cotidiene, de la un covrig la un taxi sau la piața imobiliară, contextul și preferințele oamenilor modifică semnificativ modul în care se evaluează obiectele, precizează acesta în conferință.
Profesorul citează exemple din viața de zi cu zi pentru a sublinia că valoarea nu vine din natura obiectului, ci din modul în care este perceput și necesitatea pe care o satisface. De pildă, un covrig are pentru un student aglomerat și în criză de timp o valoare mult mai mare decât același produs consumat în mod obișnuit.
De asemenea, situațiile care sporesc nevoia fac ca anumite bunuri să capete o importanță aparte. Exemplul taxiului în condiții de vreme nefavorabilă sau la evenimente cu aglomerație arată că valoarea urmează emoția, nu metalul. Această perspectivă subliniază rolul esențial al emotivității și contextului social în aprecierea obiectelor sau serviciilor.
La nivel mai larg, chiar și piața imobiliară reflectă această relație între preferință și valoare. Un apartament „cu aer de Copou” sau „cu privire de Bucium” nu este mai valoros din punct de vedere tehnic, ci pentru că are o însemnătate particulară pentru anumite persoane. Astfel, prețul este o consecință a preferințelor personale.
Același mecanism funcționează în domenii unde statul are rol reglementator, cum ar fi transportul sau serviciile funerare. Chiar dacă instituțiile influențează condițiile pieței, ele nu pot modifica caracterul subiectiv al valorii, care rămâne determinată de ceea ce prețuiește fiecare individ.
Profesorul de la UAIC le recomandă studenților să înțeleagă economia nu doar ca o disciplină academică, ci ca pe un limbaj esențial al vieții zilnice, care explică modul în care oamenii iau decizii sub presiunea resurselor limitate. Educația economică devine astfel o cale de a înțelege ce prețuim cu adevărat și cum ne raportăm la alegere.
Ușile amfiteatrelor Universității „Alexandru Ioan Cuza” rămân deschise pentru toți cei care doresc să-și extindă această înțelegere, iar invitația este adresată tuturor, inclusiv părinților, prietenilor sau vecinilor, pentru a înțelege mai bine lumea în care trăim prin prisma economiei aplicate la realitatea cotidiană.
Comparativ cu anul precedent, nivelul producției de cereale în 2024 a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor oficiale citate de AGERPRES. În același timp, importurile și exporturile au suferit modificări importante, afectând structura totală a resurselor și utilizărilor acestui sector agricol.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, transmite că anul 2026 va rămâne unul complicat, însă la finalul său se va încheia perioada dificilă, lăsând loc pentru un nou început în 2027. Declarațiile au fost făcute vineri la Digi 24 și au fost preluate de Mediafax, reflectând așteptările pentru evoluția economică în anul viitor.
În septembrie 2025, datoria guvernamentală a României a atins 1.095 miliarde lei, majorându-se față de august, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a crescut de la 58,3% la 58,9%, conform comunicatului INS din 5 decembrie 2025, informează %source%.
Sfârșitul anului 2025 aduce vești contrastante pentru angajații marilor companii de stat din România, conform unei analize realizate de Economedia.ro. În timp ce unele firme respectă tradiția acordării premierelor, altele limitează aceste beneficii din motive bugetare sau contractuale, ceea ce afectează o parte semnificativă a salariaților.
