Când Kim Kardashian a ajuns la petrecerea de lansare a magazinului ei din New York pe o trotinetă pentru genunchi, un dispozitiv de mobilitate pentru persoanele cu leziuni la nivelul gambei, cu pantof cu toc cui în celălalt picior, nu se recupera pur și simplu după o accidentare. Crea conținut, relateză Science Alert. Și este departe de a fi singura care face acest lucru. În 2024, rapperul Kid Cudi și-a transformat piciorul rupt într-o poveste virală, postând actualizări cu el în cârje și cu orteză după un accident la festivalul Coachella din California. Aceste accidentări ale vedetelor nu doar atrag simpatie, ci generează tendințe, urmăritori și milioane de vizualizări. Dar, în timp ce recuperarea după leziuni se transformă în divertisment online, se ridică o întrebare importantă: această tendință îi ajută pe oameni să se vindece mai repede sau încurajează comportamente riscante care pot întârzia recuperarea? Dacă deschizi oric rețea socială, probabil că o să dai peste clipuri cu oameni care șchiopătează prin supermarketuri, dansează în cârje sau fac sport cu piciorul în ghips. Hashtag-uri precum #BrokenFootClub și #InjuryRecovery au dat naștere unor comunități online înfloritoare, unde utilizatorii își împărtășesc sfaturi, frustrări și etape importante ale recuperării. Pentru mulți, recuperarea a devenit un spectacol public, completat cu povești triumfătoare. Și nu este vorba doar de vedete. Tot felul de oameni își transformă leziunile, de la entorse la recuperările postoperatorii, în jurnale digitale. Unii oferă sfaturi utile sau sprijin emoțional, în timp ce alții se concentrează pe progresul rapid, uneori trecând cu vederea pașii mai lenți, necesari, pe care îi necesită vindecarea adevărată. Să-i privești pe alții trecând prin aceleași greutăți ca și tine poate fi liniștitor și te poate face să te simți mai bine înțeles. Iar unii creatori de conținut chiar fac ceea ce trebuie. Un număr tot mai mare de profesioniști din domeniul sănătății, de la chirurgi ortopezi la fizioterapeuți, folosesc acum platforme de socializare precum TikTok și Instagram pentru a demonstra exerciții sigure, cronologii realiste și sfaturi de specialitate despre cum să treci prin recuperare. Pentru unele persoane, acest conținut clinic valid poate fi o gură de oxigen. Dar sunt și clipuri care pot face mai mult rău decât bine, iar cele mai vizionate clipuri de recuperare adesea nu sunt postate de profesioniști din domeniul sănătății, ci de influenceri dornici să-și prezinte progresul rapid. Unii renunță prea devreme la cârje sau încearcă exerciții care nu sunt potrivite pentru trupurile lor ncă vulnerabile - totul de dragul vizionărilor și reacțiilor. Ceea ce lipsește adesea este realitatea lipsită de farmec: umflături, eșecuri, odihnă și ritmul lent, uneori frustrant, al vindecării reale. Oasele, tendoanele și ligamentele nu sunt impresionate de numărul de aprecieri sau de urmăritori. Vindecarea necesită timp și o recuperare atent structurată: o creștere treptată și deliberată a greutății lăsate pe piciorul rănit și a mișcării pentru a reconstrui forța, fără a risca o nouă accidentare. Ignorarea acestui proces poate duce la întârzierea vindecării, dureri cronice, noi accidentări sau chiar complicații articulare și musculare pe termen lung care pot afecta genunchii, șoldurile sau spatele. Și acestea nu sunt doar speculații. Un studiu din 2025 care a examinat conținutul TikTok despre leziunile acute la genunchi a constatat că majoritatea clipurilor au fost produse de persoane neexperte și conțineau adesea informații incomplete sau inexacte. Cercetătorii au avertizat că această dezinformare nu numai că poate distorsiona așteptările pacienților, dar poate duce și la decizii care împiedică recuperarea adecvată. Tendințe similare au fost constatate în clipurile despre leziuni ale ligamentului încrucișat la genunchi, unde practici periculoase, nebazate pe dovezi, au fost promovate pe scară largă către milioane de telespectatori. Profesioniștii din domeniul sănătății văd acum efectele în lanț. Mulți fizioterapeuți raportează un număr tot mai mare de pacienți care sosesc cu așteptări nerealiste, modelate de rețelele de socializare, mai degrabă decât de sfaturi medicale. Unii pacienți se simt frustrați atunci când recuperarea nu e la fel de rapidă ca în online. Alții încearcă exerciții riscante înainte să fie pregătiți, ceea ce le întârzie de fapt recuperarea. Organizația Mondială a Sănătății a semnalat, de asemenea, pericolele dezinformării online în domeniul sănătății. Atunci când clipurile de pe rețelele de socializare înlocuiesc îngrijirea profesională, pacienții riscă nu numai o recuperare mai lentă, ci și probleme medicale potențial mai complexe, iar medicii sunt lăsați să gestioneze consecințele.