Marea Britanie extinde castrarea chimică a agresorilor sexuali
Marea Britanie extinde castrarea chimică a agresorilor sexuali
Marea Britanie devine a doua țară europeană care adoptă o măsură semnificativă pentru castrarea chimică a agresorilor sexuali, inspirată de exemplul Poloniei. Conform informațiilor difuzate de BBC, ministrul britanic al justiției, Shabana Mahmood, a anunțat extinderea proiectului pilot de castrare chimică voluntară în 20 de închisori din Anglia, ca parte a eforturilor de a reduce recidiva în rândul infractorilor sexuali.
Castrarea chimică implică administrarea de medicamente menite să reducă dorința sexuală, asociată cu tratamente psihiatrice. Această metodă se concentrează în special asupra infractorilor cu gânduri compulsive sau comportamente obsesive, considerați factori majori de risc pentru recidivă. În Polonia, castrarea chimică este deja obligatorie pentru anumite categorii de pedofili și violatori, stârnind controverse din partea organizațiilor pentru drepturile omului.
De asemenea, în Germania și Danemarca, această practică se desfășoară doar cu acordul individual al detinuților. Proiectul din Marea Britanie a fost inițial implementat într-o zonă restrânsă din sud-vest, iar rezultatele pozitive au determinat autoritățile să își extindă inițiativa.
Deși castrarea chimică este, în prezent, o opțiune voluntară, guvernul britanic analizează posibilitatea impunerii acesteia în cazurile grave, ceea ce generează întrebări etice. Expertul în psihiatrie medico-legala, profesorul Don Grubin, a subliniat că obligarea indivizilor să urmeze acest tratament ar fi "lipsită de etică" și ar putea provoca o rezistență semnificativă.
Această măsură vine ca răspuns la analiza Independent Sentencing Review, condusă de fostul Lord Cancelar David Gauke, care a identificat problemele din sistemul penitenciar britanic, printre care supraaglomerarea închisorilor. Autoritățile caută alternative la încarcerare, în special în cazul infracțiunilor sexuale, unde riscul de recidivă este crescut.
Castrarea chimică se conturează astfel ca un instrument tot mai frecvent în politicile penale ale țărilor europene, în ciuda criticilor din partea ONG-urilor de profil. Marea Britanie, urmând exemplul Poloniei, ar putea transforma aceasta măsură într-o politică penală națională obligatorie în viitor, în funcție de rezultatele proiectului pilot.
Discuțiile internaționale legate de castrarea chimică ar putea influența și România, unde societatea devine din ce în ce mai vocală în favoarea unor măsuri dure împotriva agresorilor sexuali. Cu fonduri europene disponibile pentru reformarea justiției, un astfel de program ar putea fi implementat și în România, dacă va exista suficientă voință politică și suport public.
