Romania rămâne campioana scumpirilor în Uniunea Europeană în 2024

În 2024, România va continua să dețină titlul neoficial de campioană a scumpirilor în Uniunea Europeană, conform estimărilor făcute de Comisia Europeană. La finalul acestui an, România se așteaptă să înregistreze cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar, cu un procent de 5,5%. Aceasta înseamnă că, față de alte țări din UE, prețurile cresc semnificativ mai rapid.

Deși economia românească are o creștere mai mare decât media europeană, inflația își pune amprenta negativă, estimându-se că aceasta va rămâne peste 5% în 2024, chiar dacă a încetinit ușor comparativ cu anii anteriori. Creșterea veniturilor pentru diverse categorii de angajați și pensionari este un factor-cheie, contribuind la menținerea cererii ridicate pentru bunuri și servicii.

În contrast, în Uniunea Europeană, consumul a scăzut, iar gospodăriile au început să economisească mai mult. Astfel, România se plasează cu o rată a inflației de 5,5%, aproape dublu față de media europeană.

Privind spre viitor, Comisia Europeană preconizează o scădere a inflației în 2025, estimând un procent de 3,9%. Cu toate acestea, România va continua să se afle printre țările cu cele mai ridicate rate ale inflației din comunitate.

Realizările economice ale României pentru acest an sunt mai modeste, cu o creștere a PIB-ului estimată la doar 1,4%, sub estimările din primăvara anului. Comparativ, media Uniunii Europene este de 0,9%. Totuși, investițiile au crescut cu 5,4%, spre deosebire de scăderea cu 1,4% înregistrată la nivelul UE.

În ceea ce privește bugetul, România continuă să cheltuie mai mult decât reușește să colecteze, prognozându-se un deficit bugetar de 8% din PIB până la sfârșitul anului, care este cel mai mare din Uniunea Europeană, urmată de Franța și Polonia.

Previziunile pentru anul următor rămân pesimiste, cu România în continuare în procedură de deficit excesiv din 2021. La sfârșitul lunii octombrie, țara a trimis către Bruxelles un plan fiscal pentru reducerea deficitului, dar Comisia Europeană consideră propunerile ca fiind insuficiente și vag definite, lăsând astfel responsabilitatea pe umerii viitorului guvern. Dacă măsurile actuale ar fi implementate, deficitul ar putea scădea la 7% în 2025 și la 6% în 2026.