Studiu alarmant despre comportamentul de joc la adolescenți
Un studiu recent realizat la nivel regional a scos la iveală că aproape 24% dintre adolescenții cu vârste între 11 și 19 ani prezintă simptome de "comportament problematic" în legătură cu jocurile de noroc. De asemenea, 3,48% dintre aceștia au fost identificați cu predispoziție pentru "jocul patologic de noroc". Aceste informații au fost prezentate de psihologul dr. Ramona Lupu, vicepresedinte al Asociatiei Romane de Studiu al Jocurilor de Noroc, în cadrul unei conferințe pe tema riscurilor asociate cu utilizarea excesivă a internetului și a jocurilor de noroc.
Comportamentul problematic se caracterizează prin participarea constantă și repetată la jocuri de noroc, având consecințe negative asupra vieții personale, familiale, profesionale sau școlare. Jucătorii patologici au, de obicei, și tulburări psihiatrice care agravează dependența lor de jocurile de noroc, fie că acestea se desfășoară fizic sau online. Specialiștii subliniază că dependența de jocuri de noroc poate fi însoțită și de alte forme de dependență, cum ar fi cele de alcool sau droguri.
Dr. Lupu a detaliat că studiul de prevalență a fost efectuat pe un eșantion de 1.032 de adolescenți din județele Cluj și Harghita, unde majoritatea subiecților erau băieți, cu o vârstă medie de 16 ani. "Ce am descoperit? Aproape 73% joacă jocuri de noroc pentru socializare, dar ne-a surprins faptul că 23,54% au asemănări cu jocul problematic și 3,48% pentru jocul patologic", a declarat Lupu.
Un aspect îngrijorător a fost că 50% dintre respondenți au afirmat că pot controla rezultatul jocului, afirmație considerată "total greșită". Vârsta medie pentru primul contact cu jocurile de noroc era de 15 ani, iar cazurile de jucători patologici aveau chiar și 11 ani. "44% dintre ei au precizat că mizează sume între 10 și 100 de euro. De asemenea, 72,22% joacă în grup, iar aproape 40% au raportat multe absențe de la școală", a adăugat medicul.
Un alt studiu din 2006, prezentat de dr. Lupu, a arătat că și fetele sunt afectate de jocurile de noroc, un procent însemnat dintre ele consumând alcool în combinație cu acest tip de activitate.
În ceea ce privește prevenția, Lupu a menționat că în Canada sunt utilizate software-uri educaționale în școlile gimnaziale și licee pentru a informa elevii și părinții despre riscurile dependenței de jocurile de noroc. "Este crucial să implementăm screening-uri corecte în unitățile de învățământ și să colaborăm cu Ministerul Educației pentru a crea programe naționale de sănătate publică mintală", a conchis specialistul.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
