Sanatate
/
Brasov
/
21 mar. 2026, 03:30
Legătura intestin-creier ar putea oferi o nouă metodă de combatere a declinului cognitiv
Corpul uman este uneori descris ca având „două” creiere – cel mare din craniu și cel miniatural din intestin. Legătura dintre cele două este cunoscută sub denumirea de conexiunea intestin-creier, iar în ultimii ani, această stradă bidirecțională a devenit o direcție promițătoare pentru încetinirea declinului cognitiv care apare adesea pe măsură ce îmbătrânim. Potrivit sciencealert.com, un studiu recent a revizuit 15 cercetări umane, publicate între 2012 și 2025, și a expus unele dintre cele mai solide teste de până acum pe acest subiect. Intervențiile care vizează microbiomul intestinal și declinul cognitiv Chiar dacă rezultatele sunt preliminare, ele sugerează că reechilibrarea microbiomului intestinal ar putea preveni sau atenua declinul cognitiv la adulții în vârstă. Revizuirea studiilor clinice acoperă 4.275 de participanți adulți cu vârste de peste 45 de ani din Europa, Asia, America de Nord și Orientul Mijlociu, care au fost diagnosticați cu demență, deficiențe cognitive sau condiții care cresc riscul de declin cognitiv. Unii dintre acești participanți au beneficiat de intervenții cu microbi intestinali, fie prin strategii dietetice indirecte, cum ar fi dieta mediteraneană, dieta ketogenică sau suplimentele cu omega-3, fie prin intervenții mai directe, precum probioticele, prebioticele sau transplanturile de materie fecală. Grupurile de comparație au primit un placebo, îngrijire standard sau intervenții nutriționale alternative. În general, cei care au primit o intervenție de modulare a intestinului au arătat microbi intestinali cu o diversitate mai mare. De asemenea, aceștia au înregistrat îmbunătățiri mai mari ale memoriei, funcției executive și cognitivității globale. Aceasta a fost în special adevărat pentru indivizii cu deficiențe cognitive ușoare sau incipiente, însă efectele au fost limitate pentru boala Alzheimer avansată. Rezultate promițătoare și necesitatea unor cercetări suplimentare „Intervențiile revizuite par să medieze beneficii cognitive prin modularea microbiotei intestinale și a produselor sale metabolice”, concluzionează autorii reviziei, condusă de cercetători din Italia și Spania. Deși descoperirile sunt promițătoare, sunt necesare studii controlate randomizate pe termen lung pentru a determina, cu o certitudine mai mare, ce se întâmplă cu fiecare intervenție și de ce. Transplanturile de materie fecală sunt proceduri inovatoare, în mare parte experimentale, dar în revizie, acestea au arătat unele dintre cele mai surprinzătoare rezultate. Într-un studiu revizuit, cinci pacienți cu Alzheimer care au primit un singur transplant au arătat ulterior o diversitate mai mare a microbiomului intestinal în probele de materie fecală. Acești cinci participanți au înregistrat, de asemenea, îmbunătățiri la două teste cognitive care evaluează memoria, atenția, limbajul și rezolvarea problemelor. „Comparativ cu intervențiile dietetice sau probiotice, FMT pare să inducă schimbări microbiene mai rapide și mai pronunțate, deși stabilitatea și siguranța pe termen lung rămân incerte”, explică autorii reviziei. Schimbările dietetice și suplimentele nutriționale, prin comparație, vin cu riscuri mai mici și, deși pot dura mai mult pentru a avea efect, ar putea fi în continuare utile. Unele studii recente pe gemeni, de exemplu, au descoperit că anumite prebiotice pe bază de fibre vegetale, care promovează „bacteriile bune” din intestin, pot îmbunătăți funcția creierului la adulții în vârstă. Alte studii sugerează că probioticele, care livrează direct „bacterii bune” în intestin, ar putea ajuta în cazul tulburărilor de dispoziție sau al stresului, însă cercetarea clinică riguroasă rămâne limitată. În revizia actuală, mai multe studii mici randomizate au sprijinit ideea că intervențiile probiotice și alte „sinbiotice” „îmbunătățesc funcția executivă, memoria și fluența verbală, alături de creșterea diversității microbiene și modificări ale căilor neurotransmițătorilor.” Mai mult, adulții în vârstă care urmează o dietă mediteraneană care include ulei de măsline sau nuci mixte au prezentat scoruri cognitive semnificativ mai bune în comparație cu grupurile cu dietă săracă în grăsimi. De ce anumite intervenții au îmbunătățit microbiomul intestinal și funcția creierului mai mult decât altele depășește sfera acestei revizii, dar autorii au conturat mai multe ipoteze. Se crede că unele compuși produși de microbi intestinali, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt, pot avea efecte antiinflamatorii și neuroprotectoare. Creșterea bacteriilor intestinale benefice ar putea, de asemenea, ajuta la restabilirea „permeabilității” în bariera intestinală, care altfel permite microbilor să părăsească intestinul, declanșând inflamația pe parcurs. Sau poate microbi intestinali afectează sistemul imunitar sau somnul, două alte arii strâns legate de demență. Cercetarea este limitată, dar ceea ce devine clar este că ritmurile ascunse din intestin pot influența creierul, iar ritmurile din creier pot influența intestinul. Unii oameni de știință susțin acum că această comunicare bidirecțională este atât de puternică încât ar trebui considerată un simț distinct, al șaselea din arsenalul speciei noastre. Cunoașterea mai mult despre acest simț ascuns ar deschide calea pentru a trata nu doar demența, ci o mulțime de alte condiții de sănătate. Studiul a fost publicat în Nutrition Research.
