Muzeul Național de Istorie expune o raritate: Sbornicul slavonesc din 1568

Începând de joi, 2 iulie, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) oferă publicului ocazia de a admira o carte deosebit de rară, Sbornicul slavonesc, partea a II-a, tipărită în 1568 de Diaconul Coresi la Brașov. Această lucrare, considerată o bijuterie a culturii române, a fost prezentată de MNIR într-un comunicat recent.

👉 Importanța lui Diaconul Coresi în dezvoltarea limbii române

Diaconul Coresi, o personalitate de marcă a secolului al XVI-lea, este recunoscut pentru influența sa în dezvoltarea limbii române literare și liturgice. „Prin tipăriturile sale, realizate în mare parte în Șcheii Brașovului, el a contribuit decisiv la introducerea limbii române în biserică”, precizează MNIR.

Coresi a deprins meșteșugul tiparului în Tipografia domnească din Târgoviște, unde se tipărau, conform tradiției ortodoxe, cărți în limba slavonă. După stabilirea sa în Brașov în jurul anului 1558, Coresi a desfășurat o intensă activitate tipografică, răspunzând comenzilor autorităților și ierarhilor din Transilvania, precum și din Țara Românească.

👉 Caracteristici și conținutul Sbornicului slavonesc

Sbornicul slavonesc, cunoscut și ca Mineiul de praznice, a fost tipărit la cererea voievodului Alexandru al II-lea Mircea, cu aprobarea Mitropoliei. Lucrarea a fost editată în limba slavonă și tipărită în două volume. În literatura de specialitate românească este cunoscut doar volumul al II-lea, aflat în patrimoniul MNIR, tipărit în luna decembrie a anului bizantin 7077 (1568).

Acest volum cuprinde rugăciunile divine pentru sărbătorile fixe dedicate Mântuitorului, Maicii Domnului și altor sfinți din calendarul ortodox pentru perioada februarie–august. Exemplarul deținut de muzeu este tipărit pe hârtie manuală, având 217 file, și a fost supus recent unor investigații și intervenții de restaurare din cauza stării sale de conservare deteriorate.